miercuri, 30 decembrie 2009

the story of a pretty little flower

Once upon a time was a pretty little flower...she lived in a forest with the others flowers...she was the most beautiful between all...
In time the others started to feel jealousy for the pretty little flower...and suddenly she was alone there in that big and darkness forest...all by herself...no one near her....
Finally the pretty little flower saw a light...
Moon decided to be her friend and her guide...so...in cold nights the moon sent her brilliance at that pretty little flower...and she felt warmth....and she grow much beautiful....
She used to talk with the moon all night...and she enjoy that...she dosen t hear the terrified sound of the wind anymore,she dosen t hear the sounds of the owl...
"-Tell me my dear friend" said the pretty little flower."Do u think that we can be friends with the others flowers too? I feel the need to have thouse near me...to laugh with them and share...to protect each other...."
"-Well my pretty little flower actually we can't...i sent my warm light thru them also..but they don t see it...are blind my flower" said the moon.
"-......"
The pretty little flowers dosen t uderstood the word blind....and bow her head...
"-But don t be sad my flower...i know u will find a friend who can see behind thouse attributes u have...u aren t just a flower...a beautiful flower....ur beauty comes from the inside....i know that is someone in this word who can see that..."
Times passed so quick....the flower and the moon had still a perfect friendship and extra,time find a new friend for the pretty little flower...the sun! And she was spoiled now...happy and grateful...
.....................................
One day,one sunny day...in the forest showed up a big orc...he trying to find a companion all his life but in the end he was stopped in the forest to cut flowers so don t feel alone anymore...
He approach at the pretty little flower...
"-Heyyy,don t cut me!" said the little pretty flower.
The orc was shocked...the flower actually talks.....
"-If u will cut me i will die and then u will keep in ur house a deth flower..so still u be alone..."
"-But i don t want to harm you...i just want to fill my empty space inside me..."
"-I know"said the flower."But isn t fair to take a life for ur own wishes...Let me live please!"
The orc left immediately...he was crying...actually he realized that he might hurt someone because his selfish...
He coudn t sleep all night...
The next morning he come back at the pretty little flower and took with him a shelter for the her..he build a house to protect her...not anyone can ever cut her...he was grateful couse he learned a lesson from one little flower...he start love that flower and want to protect and show her his care...
Times passed,like always,and the flower stop growing under that shelter...the moon and the sun bearley see her BUT they was here always for her.She felt that so wasn t sad or alone...she decided that will think about all her life under that shelter...she decided to find time for herself...and what she was doing all day long was thinking...
So this way passed years...
When her time to passed away came she only shed a tear...and close her eyes....but she never forgot about that orc who changed her life....
.......................
She fall asleep.....
Times passed and orc come to cut her to be buried....in thouse moments she open her eyes and smiled...
Actually what orc succed was to bury her past who don t let her grow and bring back to life that piece of soul that she is imortal....
Ugly orc....the heart of that pretty little flower is in ur hands now....

doi copii si marea...

Agitatie...parinti multi impreuna cu copii lor...sala este mare...este cald,desi ea are in plina vara fularul de lana alb cu mov la gat...
Sedinta se termina si alerga la el pentru a face o poza...
El a acceptat iar ea a mobilizat momentul...cred ca lui i-a placut ca a fost curajoasa....
Dupa un timp poza lor este asezata in albumul ei iar a lui pe biroul...
Ce ciudat....
Au trecut cateva luni si il revede...nici nu s-a gandit la el lunile astea,insa s-a intrebat cateodata ce a simtit cand a deschis plicul alb in care era felicitarea si poza lor...gandea ca un copil...
Avea doar 14 ani......
Timpul a pus si bazele acestei legaturi "bolnavicioase"...si s-au apropiat printre multe alte incercari esuate de a comunica cum comunica de obicei o fata si un baiat...nu mergea asa...si era evident...
...............................
Bate cu degetele tastatura scriind despre povestea asta si isi cauta idei sofisticate....nu merge....cand vorbeste de el nu vede decat simplitate....
Isi pastreaza mai bine in minte cei 6ani de amintiri....
Acum stie ca au reusit sa comunice si prin intuitie...
Saracacios limbaj...dar asa a inceput povestea celor doi copii care au mers impreuna de mana,pe nisip,spre mare...

marți, 29 decembrie 2009

Mainile mele

S-a urcat curajoasa in masina timpul tinand de mana tot felul de persoane,pe rand...nu cauta sa vada mainile...nu avea un tipar...nu le alegea dupa marime,culoare,forma unghiilor sau bijuterii....le alegea dupa caldura....si a tot tinut maini mari si maini mici in mainie ei....si cand le tinea,le tinea strans....
Ii facea placere sa simt maini calde si le urma din umbra tinandu-si suvitele de par rebele pe fata,acoperindu-i ochii...
Mergea in spatele lor si uneori se ascundea...alteori se impiedica de piciorul celui din fata,dar fiindca se tineau asa de strans de mana,nu cadea...si iubea mainile de care se agata...era fidela manilor ei....
Avea obiceiul sa le miroasa adesea...cand era fericita le saruta si privea in sus asteptand o reactie...rare ori vedea cum cel din fata se intorcea si ii multumea cu o privire...dar era obisnuita doar sa fie purtata,uneori tarata prin lume...si era multumita...alteori obosea,se pierdea si isi aseza capul udand cu lacrimile ei mari mana de care se agata...si cel din fata uneori ii stergea lacrimile alteori o lasa sa si le sterga singura....
Am fost purtata de diferite maini...amprenta lor mi-a ramas inca pe mana...o simt,o vad si sunt recunoscatoare...
....................................................
Imi este teribil de dor de ultima mana calda pe care am strans-o...de ultima mana care nu mi-a dat arma in mana punandu-ma sa numar pana la trei si sa trag,de ultima mana cu adevarat calda,de o mana inteleapta datorita trecerii vremii...de mana lui acum rece....
PS:Am primit insa o mana calda de care stiu ca nu ma voi dezlipi niciodata....MULTAM!

duminică, 27 decembrie 2009

His shoes and green places...

I woke up..i open the window and take a health and deep breath...
Hmm...such a nice feeling...i felt my lungs clean...
I twisted in bed several times and after i smiled.
I took my slippers and start the new day in thouse!
I took in the right hand the Bible and in the left one my glass of milk and my soul was filled...
I get on my knees and start the new day with Him!
My emotional diaphragm find me with dilated pupils...and again i smiled!
I felt the need to smell,touch,see and feel something green....i imagine for a second that i m in that peaceful place with horses and sun and at the other corner i saw God with His open arms waiting for me...and again i smiled!
I found God thru the big trees and take His shoes...i let my slippers and put His shoes on my feet and start a new life together! I know for sure that thouse shoes will take me in right and green places!!!

vineri, 25 decembrie 2009

X mas

Well X mas passed as it come...
I spend X mas in family...we prayed like always,we sing and read Bible...
I felt joy...God gave me such a beautiful family and once with they God gave such a great gift...Jesus to be my friend and savior!!!
This X mas was different then others...i felt no X mas atmosphere...my grandfather wasn t there anymore,we didn t share how was the year who passed...no soft subjects...but we laugh a lot...i learned that God wants us happy...!!!
We can review our life for the last year,there, deep inside and change what need to be changed to get 100% peace in Him!
The changes come thru inside out....we actually don t need words to express,or better to mourn or just let us look at thouse with our hands cross....
This morning i missed Jesus more then other days...i woke up and THE FIRST thought was -JESUS!!!
I wanted to sing and adore Him loud!!! And i did! I felt great!
Thanks for this gift! Only You can fill me heart!!!

miercuri, 23 decembrie 2009

IS ONLY ONE THAT CAN PROVIDE A LIFE IN PEACE!!!

sweet memories!!! i grew up with thouse cartoon!!!! Enjoy!



What a big day,today!!!

Another day!!!
Today is a big day for me actually...at 23 i lost and found something....
Today i had to decided what to keep-my future or my past? I decided to keep both but each one on his place....
Today i was happy,tired,busy....today i'd smiled and i was thinking at me...at my future...today somebody filled my day again...i was thriled....
Thank you JC!
I really put that bouquet at the first side..at the foundation...[You will see that in time..no words...you will see...] Thx again!
................................
Today i felt God's hand at my life...today i m grateful couse i have this life...everything match here and i know that God will finish His plan for me in His own ways!
How important is that God let Himself to be known in such a different ways...is important for each person to understand Him and He knows that and He works on that...
I guess i let Him in a corner...no really in a corner couse He was HERE in a way or another..but i let the sadness to be more then 50% in my life and was wrong!!! God is happyness!!!
The spirit is already in us...we have to let Him to work there how He want...
I let the spirit to be disturb only couse i felt the need to cry and crawl...well is time to rise!!!
What a privilege to live!!! I can take out my head in this world and be sure that i can breath!!! What can do,a person with that,with that privilege??
Gos isn t tightly and logically...Gos is feeling!!!
We approach so fast at the BIG day when He was born...
Can any imagine that He was so real in this life...??
What mean pain when u lose somebody,what mean when u try harder to win some things,what mean to cry,what mean to feel sad? What,when we can have anything thru Him?? What??Nothing!
I listen some carol now...and my heart is filled!!!
I will decorated the tree this night...i want to feel His presence more then another years...i need Him!
I will sit my head now...is time to rest in God!
PS:JC...the fact that u are alone now isn t the fact that you will be always that way! Just take my hand!

ma retrag..urand de bine...


23.Decembrie....a trecut o luna si este tot aici...
Astazi am povestit din nou...de data asta doar noi doi....
Trist..nu trist din cauza despartirii....nici nu o mai simt...sunt amortite si paralizate simturile acum....trist ca multi,enorm de multi nu vad NIMIC....sunt orbi!!!
Lasa-ma sa-mi etalez durerea te rog...las-o asa spurcata cum este ea...e doar lumea mea...tu,voi nu aveti loc aici!
..............................................
Gol...sec...rece....si se presupunea ca tre' sa fie cald....
..............................................
Ce bine ca m-a invatat sa pastrez doar ce e frumos!!!
O sa ma retrag acum,urand de bine! Poate asta ajuta!

marți, 22 decembrie 2009

Kira

Astazi a fost ziua in care tot s-a derulat in mintea mea mai rapid si mai clar ca niciodata...
Am vazut toti cei 6 ani...fiecare zi,fiecare discutie,fiecare mesaj,fiecare zambet...
Si imi taraiam mainile pe geam ca sa le cuprind mai adanc...zgariam lacom geamul ca sa ajung la ele...
Nu imi ajunge timpul sa descriu fiecare intamplare cu tot cu detaliile despre trairile noastre interioare..ne intelegeam din priviri mai mult...si uneori,el simtea nevoia sa stie sigur, daca ce are este veritabil si rezistent in timp...
I-am explicat de cateva ori ca asa ceva nu se oxideaza..nu are cum...
Eram asa mica in exprimare cu el...paream asa vulnerabila si manjita totodata,la inceputul apropierii noastre...cred ca se amuza teribil de ce traieste...si se bucura atunci cand scoteam din vocabular cuvintele ieftine...
Aseara si azi mi-am lasat inima sa bata si zambetul sa mi persiste pe fata reamintindu mi de el in fiecare zi a nostra...simteam pur si simplu ca este acolo si ca maine daca vreau pot sa ma duc sa-l iau in brate si sa-i amintesc de exprimare mea ieftina si mica de la inceput,pentru a-l face sa rada din nou si sa-mi spuna:"Ai crescut sub ochii mei!"
Si el creste acum in amintirile mele in fiecare zi....si cred ca am inceput sa fiu egoista...nu vreau sa cunoasca toata lumea ce am avut...vreau doar ca ei sa vada ca Mihai a facut sa zambeasca si a zambit si el,Mihai a facut oameni sa cresca si s-a deschis...vreau ca ceilati sa il vada si altfel...asa cum era si cum NU arata niciodata...
Mihai isi permitea sa viseze!!!PS: Secretul: Micul Print de Antoine de Saint Exupery! Multam!
STIU CA ESTI AICI!!! Cine a spus ca ai plecat pe undeva?
Pup barbia Mihai!

luni, 21 decembrie 2009

retraind trecutul

In fiecare dimineata la 4:30 trec pe langa el...
E singur acolo dar puternic...intunericul acela si gandul ca este acolo,ma face sa-l vad puternic...infrunta intunericul de unul singur....
Suntem pe holul de la parter..il vad si imi aduc aminte de "citatia" trimisa acasa,care urmarea sa-mi antetioneze familia ca situatia mea la sport este neclara si ca este posibil sa raman cu media neincheiata...
Prima reactie cand mama mi-a intins foaia,m-am uitat la semnatura...ma asteptam sa fie a directoarei adjuncte din vremea respectiva,dar ghici ce? Era a lui...am ras teribil...stiam ce o sa fac si stiam ca se va scuza...
Intalnirea de pe hol a fost scurta si amuzanta asa cum am si anticipat...
"A,si inca ceva...Cine a semnat acea "citatie" cum ca as ramane cu situatia neinchiata la sport si i-a trimis-o mamei?"
"Nu eu!"
CE MA?? :))):))):)))
E semnatura lui acolo? :))))
Am ras amandoi mai apoi....saracuta mama era deja obisnuita cu mine....am ras amandoi pe moment dar eu am vazut dincolo de asta...am vazut rusinea,corectitudinea si motivatia lui sincera...
..............................................
Cred ca un alt motiv pentru care a vrut sa ma pastreze aproape de el [pe langa dorinta de ajutor]a fost acela ca il faceam sa zambeasca...fie radea de naivitatea mea fie zambea ca reuseam sa-l surprind...
"Buna ziua! In cca.3min,Jieanu Irina Gabriela de al Politia Capitalei va va deranja cu un telefon.Sunteti acuzat cum ca ati parasit tara fara sa anuntati si i-ati facut pe cei care tin la dvs sa va duca dorul.A trecut 2min..mai trece unul si...SUNA"
Si nu dupa mult timp l-am sunat..radea cat il tinea gura...i s-a parut lui asa interesant mesajul incat a preferat sa-si petreaca timpul vorbind cu mine la telefon,desi avea ceva treaba...si am ras impreuna si am imparatsit impreuna...si cresteam tinand la el tot mai mult...
Vreau sa ma mai tina in brate si sa ma mai tachineze!!! Vreau atat,atat de tare!!!

duminică, 20 decembrie 2009

puterea de a visa

Astazi am fost de servici...am stat pe scaunul ala de la 7:30 pana la 8:15 pana a intrat el..i am auzit vocea si inima imi batea atat de puternic incat imi zguduia intregul corp...
Inainta greoi zambind...
S-a apropiat si m-a intrebat ce miroase asa? Era spray-ul meu de corp cu aroma de struguri...i l-am aratat si l-am intrebat daca vrea sa-i pulverizez si lui pe palma...dupa cateva secunde il vad fugind realmenete in secretariat razand,spunandu-mi ca nu vrea...in acest timp fugeam dupa el razand(mai rau ca el)de simplu fapt ca am avut ocazia sa il vad fugind pentru prima oara...fugind!!!
..................
Aseara ningea atat de frumos...vroiam sa ma intind pe zapada pentru cateva momente...eram invadata de el...si ma bucuram de asta....
..................
Astept ziua de maine cu aceeasi nerabdare!!
PS:Am puterea de a visa!!!

sâmbătă, 19 decembrie 2009

Ever and eternally for you

Vin din nou in fata ta...vreau doar sa stau in prezenta ta fara sa vorbim...si tac si privesc si pentru o secunda mi-am dorit sa ajung sa te ating...
Cat de privilegiata sunt ca te simt intr-un mod real...cat de privilegiata....
Pastrez asta cu grija....si fac din reintalnirile cu noi o sarbatoare...aranjez cu grija fiecare detaliu...
Ei bine,inca nu m-am hotarat ce rochie sa imi pun si ce tocuri pentru intalnirea asta...si nici sa te intreb nu este o idee buna...se presupune ca trebuie sa te surprind...si caut...
Mi-am amintit de zilele in care iti spuneam ca pentru a doua zi as vrea sa te vad imbracat in pluoverul negru...zambeai doar si stiam ca de cate ori o faci,o sa te vad cu pluoverul acela....
Zambeam si eu...parca te vedeam pregatindu-ti hainele tinand cont de parerea mea...te vedeam imbracandu-te,anticipandu-mi reactia,zambind naiv si rusinos...
...................
"Daca tii la mine catusi de putin,te duci la ore..."....ce modalitate copilareasca sa ma faca sa inteleg....si totusi isi dorea sincer sa o fac...pentru binele meu....
...................
NU avea incredere in mine si totusi ma lasa aproape...l-am ranit,fara sa vreau,dar a continuat sa ma tina de mana...o facea cu grija,desi uneori avea nevoie de momentele lui...singur...
Nu isi batea capul sa imi explice...rare ori o facea...nu pierdea timpul cu asa ceva..trebuia sa fiu iute si in urma lui doar cu o secunda...
Dar el stia mai inainte sa spun ceva...stia...sper ca nu s-a lasat influentat de aparente nici o secunda...
O alta zi plina de amintiri..abea o astept pe urmatoarea!

vineri, 18 decembrie 2009

ce faci cu ce primesti?

Am primit ceva...
Am primit ceva si,asa cum am invatat,urmatorul pas este:ce fac cu ce am primit?
Este ceva pretios pentru mine si ceva ce simt ca necesita o abordare sensibila...si uite cum,reusesc sa tin in frau si superficialitatea cu ocazia asta..;)
Nu stiu de ce simt ca asa pot sa repar,fata de mine,greselile facute...nu imi mai pun intrebari si nici nu imi mai fac scenarii...vreau sa simt asta...
A stiut el mai bine cam care sunt indatoririle mele...stie ca trebuie sa realizez ca acum este vorba de mine si ca daca mai vreau sa schimb ceva din ce a fost,pot sa incep cu mine...si mi-a dat ocazia...
Mi-e frica sa dau buzna sau sa intru neinvitata...nu stiu cum sa ma port pentru ca inceputurile sunt intotdeuna stangace....dar vreau doar sa las sa curga asta si sa nu devin dependenta...
Sa fie omul o fiinta atat de singura incat sa aibe nevoie de un aliat la tot pasul?? Am fost eu asa obisnuita,rasfata?Sau este o nevoie?
O alta etapa si inca o invatatura-profunzime dar nu durere...profunzime ci multumire...
Cred ca atunci cand o parte din tine este schilodita,viata alege nu sa iti panseze rana,ci sa o sudeze...
Vazul meu este mai acut acum prin umbra ochilor inimii...
...................................
-"Voi fi acolo.."
-"Te rog,ramai aici...!!!"
....................................
Azi dimineata am terminat de "retrait" o poveste...si intreaga zi a fost coplesitoare....multumesc!
PS:Cum sa nu FIU cand,ce traiesc acum,simt ca ma umple?

miercuri, 16 decembrie 2009

plasarea locului...

Ma vad implorandu-l sa imi arate calea...nu mai departe de acum doua seri,plangeam cerandu-i un semn...am indraznit sa apelez la B. pentru ceva ce imi doresc de la el....si il rugam atat de tare sa imi raspunda....nici pana acum nu a facut-o,insa il aud pe el cum spune:"Hai,cu curajul ala iesit din comun poti sa faci si lucruri bune,nu doar zapacite...gandeste-te ca e mai bine ca B.sa nu raspunda...scutesti atata chin".......nu am stiut ce vrea sa spuna si am continuat sa cer un semn de la B. ......fara sa realizez ca intre timp,el hotarase deja sa-si plaseze locul...."Lasa-l sa fie umplut de altcineva,care e la fel ca mine...da-i voie sa intre acolo....e din partea mea cadoul asta...fii desteapta si invata...."
Am plans...am plans caci nu vroiam sa-si plaseze locul...de ce sa o faca?
Nu stiu cand am acceptat cadoul lui,poate intr-o dimineata la 02:22....dar l-am primit....e de la el...
Mai apoi am inteles ca nu ar fi facut-o daca nu vroia sa ma ajute si in acelasi timp,eu sa il ajut pe el cat timp mai este atat de aproape...
Inca doare,dar zambesc...nu ma chinui sa zambesc....ci se impletesc armonic...acum zambesc si in secunda urmatoare lacrimile curg fara oprire....dar sunt stari de coplesire si multumire...
Astazi dimineata am ascultat impreuna cateva meoldii...era frig,abea puteam sa imi misc mainile,dar stateam lanag el si simteam ca vreau sa zambesc pentru ca stiam ca rade,stiam ca stie ca sunt acolo....si doar cantam...ii cantam....
Mai pe seara l-am vazut in atat de multe ipostaze...era expus asa pe tapet si imi venea sa urlu de fericire ca eram asa aproape de el...
Nu stiu cum reuseste,dar ma surprinde zilnic!!!!
Vreau sa inchid ochii si sa aud pe cineva povestindu mi despre el...vreau sa inchid ochii,sa adorm in timp ce in mintea mea se deruleaza filmul vietii lui...a intregii lui vieti...
Stie cineva de unde pot cumpara filmul?Pe ecrane nu-l difuzeaza astia....in plus...nu cred ca ar exista pret pentru bilet....un asemenea scenariu pe banda,este nepretuit!!!!

marți, 15 decembrie 2009

ramas bun...

Au trecut 23 de zile de pe 23 noiembrie...
Nu stiu de ce simt ca trebuie sa imi dezlipesc cate un deget de pe mana aia rece...asta nu insemna ca il las singur,ci inseamana ca demonstrez schimbarea pe care a facut-o el in mine!
M-am departat de toate lucrurile urate,m-am departat de imaginea dizgratioasa a acelui maistru infect,m-am departat de imaginea penibila a prietenului acelui maistru-acel profesor complexat,m-am departat de aroganta si lacomia acelei directoare adjuncte,m-am departat de acei elevi limitati care l-au judecat,m-am departat de imaginea acelora care il priveau cu suspiciune,nicidecum asa cum ar fi trebuit-simplu.....sunt in pace acum...randul fiecaruia vine..ma intreb doar cu ce plecam de aici?Eu tin in palma un suflet curat,naiv si inocent...lucruri pe care le avea si el acolo undeva adanc...oare ei ce isi tin in palma???
Cu siguranta nu sunt eu cea care ar trebui sa puna lucrurile in ordine pentru el,insa stiu sigur ca eu sunt cea care trebuie sa se elibereze de toate acestea....De ce?Pentru ca il aud cum imi spunea si inca imi spune :"Nu pune nimic la suflet"....
L-am intrebat pe D-zeu daca el chiar aude...daca el chiar mai stie acum....nu am putut sa primesc raspuns,dar am continuat sa vorbesc cu el timp de 2ore....multe lucruri sunt in ordine acum...nu mai am timp de regrete,razbunare si durere...
Cineva mi-a readus aminte azi de taria lui de caracter...am plans de ciuda ca am lasat in umbra pentru un moment ceea ce m-a invatat si am lasat slabiciunea si vulnerabilitatae sa-si faca de cap...
Zambesc cu inima acum...
Recunosc,fara Dumnezeu in astfel de momente nu as fi cunoscut echilibrul....inca ma tarasc cu durerea si probabil o sa o fac toata viata,insa vreau sa invat sa arat,nu doar sa tin in interiorul meu tot ce m-a invatat...si daca o fac bine,Mihai are un merit!
Ma retrag acum,urand de bine....
Timpul e mester mare!!!
Las baloanele sa se ridice spre el acum....

PS:Superbe versuri!!!Ma bucur ca si el le-a stiut!!!!

luni, 14 decembrie 2009

in ziua ce vine,poate ma vei asculta...

Mi am visat mana pe un pistol..am auzit doar "bum"!!! Un sunet infundat si o persoana la pamant,cu sangele siruind...doar atat..era negru tot....dar era mana mea....apoi fum....
Nu mai stiu daca am avut regrete...stiu doar ca am facut-o...zacea acolo jos si nu imi parea rau...poate eram eliberata acum...a fost pentru el....Dar el?? El ar fi eliberat asa? Este el,de fapt,acum eliberat?
Recunostinta te face sa faci lucruri marete...dragostea te face sa spui lucruri frumoase...
Recitesc ultimul mesaj pe care i l-am trimis...si ii ascult inima,parandu-i rau...ii vad mana care a prins o pe a mea si il aud cum imi spune "Intr-o zi vei intelege...acum nu iti dai seama...Poate o sa-mi treaca vreodata si o sa-ti explic..." si ma aud pe mine,stangace "Constientizez,dar ce pot sa schimb?Daca as putea sa face-o...Poate o sa mi explicati intr-o zi..."
............................................
Ma intreb daca zambea cand auzea melodiile alea sau daca stia ca sunt prezenta acolo cand isi acoperea capul cu sapca aia neagra...ma intreb daca era constient ca am incercat sa il constientizez de prezenta mea acolo prin diferite metode asa cum era a lui aici...
Si din nou il vad intr-o alta ipostaza-"Te-ai schimbat...tu realizezi?Ai crescut sub ochii mei...uite atat de mica erai..." si imi aud vocea tremurand,fara sa il privesc "Oare cu ajutorul cui m-am schimbat?".....il vad zambind mandru....
Astazi i-am auzit vocea de mii de ori,DAR cel mai clar am auzit "Si peretii au urechi....".....aveam doar 16 ani si invatam de la el....si il sorbeam din priviri,cu gura cascata,curgandu-mi saliva ca la cei mici...si cresteam...si invatam....
Scrasnesc din dinti...am vrut sa ies afara si sa arunc de perete oua....sa le vad cum se scurg de peretele ala....nu stiu de ce am ales oul sau daca are practic vreo semnificatie dar am vrut sa arunc la tinta...din doua motive,cred-1.sa mi imaginez ca pot si in realitate sa apas pe tragaci,sa aud "BUM" si sa vad omul cazand si 2.sa arunc si sa ma eliberez..sa pot sa-mi continui drumul...si nu doar verbal....ci cu tot ce sunt!!!
O sa tes o poveste,pana voi reusi sa ma eliberez....

sâmbătă, 12 decembrie 2009

umbra calauzitoare...

As vrea sa mai ma strige macar o data....sa ii mai aud vocea macar o data... ascult si tot ascult inregistrarea cu el...sunt la masa,mananc si in acelasi timp cu el,rostesc cuvintele pe care el le spune acolo...
Simt nevoia sa ii trimit un mesaj pe acelasi numar...il caut in agenda si simt cum pot sa o fac..am siguranta ca o sa-l citeasca... asat cred ca ma ajuta...
Banuiesc ca nu a trebuit,de fapt,sa realizez cand o sa-mi revin (daca asta este cuvantul potrivit)....nu simt insa ca i-am dat drumul...inca vede tot prin ochii mei....dar...s-a schimbat ceva...simt ca este inca pe aceeasi strada de la Lizeanu,simt ca este in acelasi liceu de rahat...il simt viu si in interiorul meu...RARE ori constientizez ca realitatea este alta....
Ma tot intreb daca a speriat pe cineva ce s-a intamplat?Daca a pus pe cineva pe ganduri?Ma doare in acelasi timp ca pentru unii viata continua la fel cum a fost pana acum...merg pe strada cu aceeasi aroganta,fac pe sefii,cand de fapt nu sunt decat niste papagali (putini stiu secretul) ,zambesc ca si cum l-au asezat pe el intr-un colt,ca pe o jucarie prafuita si uitata si si-au reluat drumul prin viata asta care nu pare a fi decat goana dupa vant...
E gol asa fara el...am amintiri cu el in fiecare anotimp...acum ca a venit iarna,il vad prin curtea scolii cu caciula si cu geaca neagra...il aud cum imi spune sa ma imbrac mai gros si cum se vaita de frig....vara il vad in tricou portocaliu,in pantaloni maro,cu sandale,il vad bucuros ca m-am intors de la mare si sunt bronzata si tunsa...primavara il vad cu sacoul gri,cu camasa mov plimbandu-se prin spatele atelierelor singur,il vad cum trece cu masina pe langa mine,opreste sa ma salute si sa stam de vorba,il aud cum ma trimite acasa si cum ma invata sa nu mai stau cu oameni de proasta calitate...toamna il vad....toamna...nu il vad,de fapt.... DAR de curand mi-au revenit alte amintirii in minte...poate prea multe episoade...dar ma bucur de ele...caci ma indruma!!!
Imi era prieten....si continua sa imi fie..inca ma indruma...o face de fiecare data prin vis....
Reintalnirea dintre noi de acum 2 zile a fost folositoare...l-am rugat sa vina din nou in vis...si a venit...ca de fiecare data cand il chemam,fie prin mesaj,fie prin apel...de data asta a venit sa ma invete o alta lectie...
Nu am scris pana acum experienta pe care am avut-o acum o saptamana impreuna,dar acum simt nevoia sa asez aici cum imi arata o morala cu fiecare intalnire...de data asta a folosit visul sa ma invete,din nou,sa traiesc frumos si sa iert...mi-a arata realitatea si m-a obligat sa o accept....cat de complexe sunt sentimentele mele acum....l-am vazut din nou cu familia,l-am vazut din nou iertand,l-am vazut din nou chinuindu-ma,obligandu-ma sa-l vadnpe omul pe care il dispretuiesc pentru ca la final sa pot sa spun ca am cunoscut puterea de a ierta...
Ciudat...ca sa uit cei mai frumosi ani din viata mea,m-am adancit in invatat..simt cum mintea mea este despicata si pregatita sa acumuleze multa informatie...si asta doar pentru a durea mai putin...
Acum realizez literalmete cum poate ambitiona o umbra,o umbra de care fie nu vrei,fie nu poti sa te desparti,o persoana..cum ii poate schimba viata...
PS:Cel mai mult imi doresc ca sufletul tau sa stie acum ce nu a stiut!!!

thanks for everything JC ...

JC and Mayita :* JC learning romanian ;)
JC smiling :P

JC impressive :D
JC at work :)):))

vineri, 11 decembrie 2009

surrendered at ur feet

I have moments when i don t know nothing (like this moment), when i feel nothing,when i can talk nothing...just want to be in ur arms!!! Just be there...no words,no subjects to talk about,no issues to resolve,no desires to put in order something,no need to let u know that all i feel for u is love...just be there,in quiet,holding u...just be there,keeping my head at ur chest,like i always do when i dream about you...and look in ur eyes occasionally...just a quick deep look....a look who is meant to let u know what i feel..a look who is meant to get straight in ur heart!!!
I feel so tiny with u..i feel that i need to let u show me the whole world...i feel like i need guide...I need you to teach me how to take smalls,at the beginig,steps in this world,and then big steps till runing....but with u at my right side...
Please be there in my all moments when i feel lost,when i feel sad,when i have on my face that silly smile,who let all know that i love you....just be there!!!
PS:Let me dream about you,let my soul and my heart scream for u now....i need thouse moments to realize what love is...

sâmbătă, 5 decembrie 2009

fuziune

L-am lasat singur....l-am lasat singur pentru un moment si am plans mai apoi de ciuda ca am indraznit sa fac asta...am fost influentata de realitate,cred...dar mi-a parut rau...
Inca vreau sa traiesc in globul nostru..inca nu sunt pregatita sa las sa plece..inca nu sunt pregatita sa-mi las mintea sa traiasca sanatos,renuntand la ceea ce as putea sa termin si ce imi poate da pace si sanatate mintala,rationala...
Ca terapie,(multi terapeuti au apelat la asta)se zice ca este bine sa mergi la mormant si sa sa vorbesti despre asta...practic,doar te eliberezi am crezut...gandind logic....acum ,insa nu am nici cea mai mica idee de ce cred ca aude,stie,cunoaste si ajuta la schimbare...
Aseara a venit din nou,undeva pe la 5dimineata...era gol de data asta visul...ca o calea de constiinta modificata,visul imi este cel mai bun prieten acum,desi se zice ca somnul este starea in care omul ramane complet lipsit de aparare,accept aceasta stare...de fapt,daca o fiinta superior organizata accepta acest risc inseamna ca somul pare a avea o functie vitala....pe langa aceasta functie vitala,eu il aleg,caci este o punte in care ne intalnim...din nou..mereu si mereu....
Dimineata m-am trezit si mi-am asezat din nou pe partea stanga a pieptului imaginea lui....m-amsimtit o cutie cu capac cu tot...simteam ca ce am inauntru nu o sa se verse...e tot ermetic acum!!!
Am resimtit fuziunea si am zambit pentru a nu stiu cata oara datorita lui...
Acum pastrez asta..vreau,desi imi este rusine,cateodata,sa il simt acolo chiar si la masa sau in timp ce ma spal...
Si din nou,in timp ce pregatesc proiectele pentru facultate,il vad pe el...in diferite ipostaza..mereu schimbate....dar acelasi Mihai...si simt acelasi dor...

joi, 3 decembrie 2009

acum realizez ce avem....

Mi-e atat de dor de el....atat de dor...
Miercuri am fost in liceu...in drum spre facultate,m-am oprit acolo..doar am intrat..am vrut sa imi vada geaca albastra...sunt sigura ca i-ar fi placut...apoi am iesit si am pornit spre metrou...
Am stat zilele astea si m-am gandit la tot...toate ma duc la acelasi lucru-am anticipat tot...in sine mea stiam...acum realizez asta...si el stia...
Ii constientizez prezenta poate mai mult decat am sperat ca o voi face...este oriunde...
Catodata fie ca sunt la cursuri,fie ca sunt cu cineva,fie ca sunt singura-inchid ochii si il caut..incerc sa ii conturez fata,ca prezenta lui sa fie si mai puternica nu doar spirituala ci si carnala...si il vad...
De exemplu ieri,l-am vazut cum se chinuia sa rupa pe jumatate tableta aceea plastifiata de la pastilele Orbit...azi l-am vazut cu sapca crem si cu catalogul la subrat plimbandu se la fel de greoi ca de fiecare data...
In fiecare zi are alta fata...in fiecare zi il vad altfel...dar il simt la fel....
Rare sunt momentele in care realizez realitatea...si poate ca e mai bine...astfel nu vreau separarea...astfel ii sunt loiala...astfel durerea nu imi mai zdrobeste sufletul,mintea,calcaiele si genunchii...
.....................................
PS:NU am cuvinte....acum realizez ce a facut acum cateva seri....ii multumesc ca incerca sa fie acelasi Mihai care ma invata...ii multumesc ca imi arata asta prin diferite mijloace cand ne revedem si nu numai!
PS:Multam Iza pentru poza!!!

marți, 1 decembrie 2009

One day is one day less to live...want you to be my sedative

Am acelasi zambet tamp pe fata cand ii privesc poza...
Am aceeasi rusine fata de el cand stiu ca trebuie sa ii explic ceva...
...............
Avem ceva ce nu poate intelege nimeni!
Suntem la inceputul relatiei...la fel ca si cu inceputurile relatiilor de cuplu,cand le este rusine si sa se priveasca in ochi,cand nu-si impartasesc initimitati,cand le este ruisne si sa vorbeasca de partile trupului,de familie,de lucruri materiale sau de nevoile fiziologice...suntem stangaci...sau cel putin eu sunt...trebuie sa ma obisnuiesc cu el aici...
E ca si cum ii pregatesc mintea sa inteleaga fiecare pas al meu,fiecare decizie pe care o iau si fiecare alegere la felurile de mancare sau la gesturi...
"De parca eu n-as stii cu ce te confrunti,naivo!"
Simt ca ma supraveheaza...si in acest timp,eu ma uit al el si incerc sa ii explic de ce am ales asta sau aia...sunt mica si ma uit in sus la el cu ochii mari,fara sa clipesc si ii explic...exact ca atunci cand am intarziat la scoala si ne-am intalnit pe hol-m-a intrebat de ce am intarziat si am inceput sa ii explic ca nu am reusit sa ma trezesc,cu parere de rau si in soapta ca si cum ar fi fost tata,ca si cum m-as fi simtit vinovata fata de el pentru asta....si din nou il vad cum rade...cum rade de mine,de copilariile mele...cum rade oarecum bucuros de naivitatea mea....

m-a atins...si m-a schimbat....

Ieri s-a schimbat ceva!
De ieri vad din alta perspectiva tot...Ii multumesc Lui Dumnezeu ca hotaraste sa-mi vorbeasca cum considera...si daca prin Mihai alege,sa continua sa o faca!
Ieri mi-am luat zi libera...ieri m-am aruncat pe mine intr-un baldachin si m am lasat sa gandesc...si sa simt...mai mult sa simt...
Acum doua seri Mihai a hotarat sa ma faca sa vad cum este sfarsitul...a venit ca un hot la miezul noptii,asa cum i-am cerut si mi-a pus viata in ordine...din nou....
M-am simtit protejata din nou...am simtit ca pentru el nu mai conteaza nimic acum decat sa indrume...si o face cum stie mai bine...
Cred ca ma cunoste mai bine ca oricine,de a ales sa imi vorbeasca asa...cred ca stie ca doar asa ma trezesc...
Simt ca acum traieste undeva in interiorul meu si ma face sa cresc si sa traiesc asa cum e bine,sa traiesc frumos fara dorinta de razbunare,fara satisfactie,fara repulsie,fara regrete..caci el stie...de acolo stie ce e mai bine...EU contez! Sfarsitul conteaza!
Ma simt eliberata acum...nu am stat sa rumeg suficient experienta traita acum cateva seri,dar ieri vorbind cu el si cu Izabela....ochii sau deschis....
Se zice ca inima este cel mai important si puternic muschi....acest muschi a fost atins...
Aseara m-am reintalnit cu el...
Simt ca pot sa imi pun in ordine tot cand sunt la el...reintalnirea a fost puterica si revelatoare....l-am simtit cum imi invada inima si creierul...cum ma invada pur si simplu...mi-a parut rau ca am plecat si l-am lasat singur,dar stiu ca intelege...
Priveste acum prin ochii mei...si ma bucur ca o face...simt ca sunt in cele mai bune maini,caci Mihai traia frumos...
PS:Doar daca vezi sfarsitul,te poti schimba! Doar daca esti indrumat si sustinut,te poti schimba!
PS 2: Multumesc "epitafuri" pentru poza!

duminică, 29 noiembrie 2009

si a mai trecut o alta zi....

Simt ca am nevoie de o pauza...
Vreau sa ma dezbrac de durere si sa o agat in cuier...
O sa mi cumpar un fular alb...el avea unul....ma voi imbraca numai cu acela...asa durerea va fi mai linistitoare....
In fiecare dimineata ma trezesc cu aceeasi gust amar si cu acelasi gat uscat...cred ca il stig intreaga noapte...ma aude oare?
Ieri i-am facut o vizita...stand de vorba am mai aflat unele lucruri despre el...e placut sa il cunosc....si ii multumesc ca imi da ocazia asta...
O sa ii spun in fiecare zi ce inseamna pentru mine...vreau sa stie ca nu m-a dezamagit si ca tot ceea ce a facut si reprezinta el,pentru mine este o alta cale de cunoastere,o alta cale de crestere....
Multumesc ca esti aici sa ma tii de mana si sa ma cizelezi....inca o faci....si stii asta...ai fost martor la schimbarile prin care am trecut si le-ai observat dar nu ti-ai cerut niciodata meritele...pentru asta existi aici in inima mea!!!!

vineri, 27 noiembrie 2009

revedere

"-Buna...bine te-am gasit....
-Stss...liniste...ma tulburi...impachetez vise acum....
-Buna Gaby...ma bucur sa te gasesc...trebuie sa repet asta ca sa te uiti la mine?
-Acum chiar pierd din minte visele...poti sa taci o secunda?
-Nu astept...nu am timp de asteptat....da mi doar o secunda,doar priveste-ma...
-Oricine ai fi nu meriti privirea mea...nu acum....altcineva e prioritar...
-O sa razi dar stiu asta...doar uita te la mine....
-Of,dar esti chiar insistent....o privire si poti sa o stergi apoi.."
Si si-a intors privirea tinandu-si inima in palma si respiratia la sub brat sa nu o piarda....
............................................
Era el! Nu i-a recunoscut vocea pentru ca acum in mintea ei toate vocile sunt ca ale lui...nu i-a recunoscut mirosul pentru ca acum tot miroase a el...
Inca are simturile amortite....si doar il priveste....

fly with the pain like a butterfly...

Stateam in masina la trecerea de pietoni...priveam masinile cum treceau in toate directiile...la un momentat dat s-au transformat doar in niste pete de culoare lungi ce se interesectau...mai apoi au devenit un sevalet plin de culori..mazgaleli de data asta nu in alb si in negru ci intr-o paleta de culori...si din toate ma asteptam sa vad acel ceva rosu...nimic...
"Cel putin nu acum..." mi-am zis....
"Nu ar fi prima oara cand o caut cu privirea prin bulevard si nu o vad...dar o sa apara ea...
Am stiu caci am mai trecut pe aici si nu am facut un capat de tara din asta...in fond stiu unde sa ajung si sa o gasesc..."
.......................................
Nu mai vreau sa mi pregatesc mintea pentru acele momente in care ma gandesc doar la noi...vreau sa zbor cu durerea ca un fluture...si atat...sa ma asez pe fiecare floare ,sa-mi trag sufletul,sa ma inalt si sa iau cu mine durerea pe cealalata floare....si asa sa-mi continui viata....
Voi ajunge si la floarea lui candva....

joi, 26 noiembrie 2009

the day i said good bye...i will wait for you...

Astazi a fost ziua in care mi-am luat ramas bun...
Nu am simtit asta...
Imi doresc sa fi stiut ca am fost acolo si ca i am strans mana....
Ce imagine ravasitoare....dar era Mihai...era tot el....
Inca ma hranesc cu mirosul ce il port pe palma...mirosul lui...inca imi tin pumnul strans si cu fiecare minut ce trece imi iua doza de aer din el...ii simt pielea pe esofag si in nari...inghit si saliva imi zagrie gatul....mirosul lui mi a ajuns in creier...si traiesc....
Astazi l-am cunoscut in toate felurile posibile...prin fata lui,l-am vazut tata,prin profesori,l am vazut director,l-am vazut la masa cu prietenii lui,l-am vazut aplecat spre lucruri caritabile,l-am vazut sot,l-am vazut mentor,l-am vazut ingamfat,l-am vazut atotstiutor,l-am vazut razand,gesticuland si etalandu-si cunostintele,l-am vazut responsabil,l-am vazut protector...l-am vazut un om simplu dar special...
Era vie trairea...asa de vie...incat mi-a taiat simturile..absolut toate...
Si pentru un moment l-am vazut din nou cu mainile la spate,pasind greoi cu capul inclinat...i -am auzit din nou vocea groasa si privirea incredibil de copilareasca...si am zambit....
M-am asezat la capul lui si nu am apucat sa ii spun nimic...nici imi pare rau,nici sunt aici,nici o sa-mi lipsesti,nici nu am apucat sa ii promit ca de trecut ma voi ingriji,nici macar sa il linistesc batandu l usor pe umar zambind strengareste in coltul gurii increzatoare,ca trecutul lui mai putin frumos il va resimti si altcineva la momentul potrivit.....nimic...dar am stiut ca el stie...el vede dincolo de o lacrima sau de cuvinte...el vede sufletul...
Era mic....era asa mic fata de cat de mare il stiam eu...era mic si asta pentru ca avea un suflet mare,imens...o data iesit sufletul din el...trupul lui a devenit mic...si ii statea asa bine mic...in schimb avea aceleasi maini groase si fine...
Si din nou il simt aici....si din nou ma hranesc cu mirosul din palma...si din nou respir...
Multumesc pentru aer Chiraleu Mihai Eftimie!

miercuri, 25 noiembrie 2009

365 de motive

E un destin pentru fiecare dintre noi...
Daca asta inseamna dragoste-ca celalalt sa te faca sa te gandesti la viata vesnica,sa te gandesti la lucruri cu adevarat importante in viata,pentru viata..atunci...Mihai a castigat primul loc in inima mea!!!
Imi pulseaza sangele in mine...vreau doar sa respir din nou...vreau doar sa mi dau de pe fata tarana care ma sufoca..imi intra in gura si imi ingreuneaza vederea...
Eu pot sa lupt si am sa-ti dovedesc!
Fac pasi,continui sa ii fac cu durerea in spinare...si o car curajoasa...
Tot pentru final!!!
Cum pot sa abandonez cand te vad si te aud oriunde??
Voi gasi in fiecare zi un motiv pentru care sa-ti multumesc...voi gasi 365 de motive pentru care am hotarat sa ramai aici in inima mea!!!

inca aici!!!

Mi e frica sa mai stau singura...mi e frica ca nu cumva sa ma mai gandesc la el si sa imi sec sufletul de lacrimi...nu mai pot sa plang...e ceva de care ma feresc acum cel mai tare...ma vad fugind de asta,daramand cosuri de gunoi,lazi de fructe,scaune..ma vad fugind disperata,uitandu ma inapoi doar de frica sa nu vad lacrimi....mi e frica sa nu cedez si sa imi asez mana pe aceea lama pe care obisnuiam sa pun mana acum 6ani...mi e frica sa nu schilodesc sufletul altcuiva asa cum este al meu acum...dar Domnae ca de capabila pot sa fiu...!!!
Aseara nu l am mai visat...sau cel putin nu imi mai aduc aminte...l-am avut oricum pe partea stanga a pieptului meu...am inchis doar ochii si m am afundat in perna fara sa mai fiu capabila sa mi constentizez simturile...si am adormit...
Dimineata m am trezit cu aceeasi durere apasatoare dar am continuat....
O sa ma plimb cantandu-i...o sa mi asez in fata partitura si o sa incep usor cu mainile tremurandu mi sa ii conturez niste note muzicale...o sa i pictez sufletul si o sa l asez pe cea mai inalta cladire...
Vino din nou in vis Mihai...

sunt doar amintirile mele!!!

Ma intreb de ce a fost nevoie sa intalneasca atatia oameni fara valoare? De ce a trebuit sa fie atat de cunoscut de atatia oameni anosti....???
Trebuia sa fie mai selectiv...trebuia sa se ascunda de fata astora...de fata acestor insensibili...
Doamne cat imi doresc sa il protejez de acestia...imi doresc sa nu ii fi cunoscut vreodata ca acum ei sa nu cunoasaca sentimentul satisfactiei...La ce bun? Nu toti ajungem acolo pana la urma???
Inca nu traiesc realitatea...inca nu simt ca este adevarat prezentul...pentru mine,in imaginea mea era vesinc acest Mihai...
Nici nu am pretentia sa fiu inteleasa in ceea ce il priveste..prea putini sunt aceia care vad dincolo,prea putin sunt aceia empatici..prea putin sunt aceia intelepti si nu plafonati...
Incerc sa mi l imaginez...nu am nici o amintire vie in minte din atatia ani in care l am vazut aproape zilnic...nimic...decat penultima noastra revedere...pe scarile liceului...blugi,plover gri,geaca neagra....si aceeasi fata...acelasi Mihai...nicidecum slabit...aceeasi voce...aceleasi maini....
Nu e real.... vreau sa nu mai stiu nimic....e peste puterile mele...!!
E Kira!!! Acelasi Kira care nu putea deschide usa masinii in plina iarna pentru ca inghetase...acelasi Kira care urla cand ne vedea fumand..acelasi Kira plimbandu se pe aceeasi holuri acelasi Kira care venea in clase dupa uniforme acelasi Kira care s a lasat de fumat acelasi Kira care pleca acasa la 16 sau la 17 ..acelasi Kira pe care il sunam sa-l anunt ca si a lasat lumina aprinsa in birou.. acelasi Kira care statea pe geam si se uita in curte...acelasi Kira care facea ordine...ACELASI!!! EXACT ACELASI!!!!
Imi curg atatea amintiri in minte acum...au revenit toate...si cat ma bucur sa le am....sunt ale mele...ale nimanui altcuiva..ale mele....!!!!
PS:Stiu ca m-ai iertat..mi ai aratat-o in visul de aseara!!!

marți, 24 noiembrie 2009

DESCHIDE OCHII NEMURITORULE!!!

Il vad acolo cu ochii inchisi...
M am tot gandit ce culoare are moartea...nu vad nici una cand il vad pe el acolo....
M am intrebat ce a gandit,visat si simtit cat timp a dormit ca un bebelus? M am tot gandit daca L- a vazut pe El...
Se zice ca in momente ca astea toata viata ti se deruleaza in minte sau ca mergi sa iti alegi locul...se mai zice ca stai acolo intr un colt si privesti...
In momentele astea nu stiu ce sa mai cred...
In momentele astea ii ating mainile...in momentele astea stau ingenunchiata in fata lui sarutandu i mainile...
Nu pot sa i vad privirea...nu stiu daca se uita la mine...nu pot sa stiu daca ma priveste si in ce mod o face...caci nu ii mai vad privirea!!!!
Il simt doar...
"Stii,aseara ai venit...ai iesit doar din casa cu teama ca nu cumva sa fii prins...pareai acel adolescent dorintor de o ultima intalnire desi parintii ti au interzis sa ma mai vezi...nu plangeai,nu...ai iesit zambind...ai riscat tot si ai iesit...am coborat scarile si ma priveai doar...m ai strans in brate si m ai intrebat: "Asa-i mai bine?"
A fost cea mai stransa imbratisare primita vreodata...abea mai puteam respira...
Purtai acelasi sacou din totdeauna...il simteam rigid ca mi zgarie fata...dar nu imi dadeai drumul...
Poate ca asta o sa fie de acum modul nostru de a ne intalni..in vis pe ascuns...doar o imbratisare si apoi fugi spre usa aceea care inca sta intredeschisa...spre usa aceea in care prin crapatura nu vad decat intuneric...
Nu cauti lumina,nu...cauti doar linistea...
Esti acelasi Mihai care isi permite sa viseze...
......................
Nu pot sa adun in nici o cuie nici o amintire cu noi..nu gasesc capac..mama ma-sii,unde s capacele alea???!!!
Am tot felul de cutii,pastrate special pentru mine...sunt de toate marimile si de toate culorile...ciudat totusi...nu stiu ce culoare sa aleg pentru noi...as improviza un capac daca as stii ce culoare sa aleg...mi-as pune mainile deasupra si capul...as imbratisa cutia si as respira in ea sa ii dau caldura iarna asta...ca amintirile sa ramana calde...atat de calde incat sa pot readuce imediat primavara acolo...sa aduc ploaia mai apoi ca vara sa le racoresaca...sa imi simti lacrimile udandu-ti ochii ce abea poti sa ii tii deschisi in timp ce incerci sa te uiti in sus,sa ma privesti cum incerc sa iti ofer confort...si doar sa zambesti....
Invata ma ce sa fac...fii din nou acelasi Mihai care imi ridica barbia cand buza imi tremura si vroiam sa plang,fii din nou acelasi Mihai care imi mangaia parul cand erai multumit de mine,fii din nou acelasi Mihai care ma alunga cand vroia sa respire....respinge ma brutal si stii ce?NU voi pleca oricum...
Unde esti nemuritorule???Unde esti tu acela care pareai neinvins???Hai...fii breaz...pe ma sa deschide ochii si invata ma ce sa schimb din ce a fost,deschide ochii si ajuta ma sa aleg culoarea... da-mi din nou putere...!!!

luni, 23 noiembrie 2009

return

Weird how devil can overthrow even for a moment what u build...that thing so solid you build near Him...
Funny how devil dress the evil in love!
Beyond all of it funny how God choose pain to return home...and oh boy how much it worth...
I can do everything through Christ who strengthens me!!!
That is all about!!!
Look at His wounds and you will understand!!!

duminică, 22 noiembrie 2009

rugaciune cu aceeasi dragoste pentru acelasi CM din totdeauna...

Nu am crezut niciodata ca pot sa raman total paralizata la o veste...nu am crezut ca nu voi stii cum sa reactionez...nu am crezut niciodata ca nu imi voi gasi cuvintele si ca lacrimile mele se vor putea pierde...nu am crezut nici ca voi fi inundata de durere si disperare...
Era,a fost pentru un moment o parte din mine si inca este...timp de 5 ani a insemnat un motiv pentru care ma trezeam dimineata si ma pregateam pentru a-l intalni...
Am avut momente cand am stiut ca el e cel de la care am invatat ce stiu acum...am avut momente cand am fost convinsa ca nimic nu o sa mi poata lua asta...si asa a fost si asa este...
Tot ce inseamna viitor incert il reaminteste si pe el...ma lovesc de atat de multe lucruri pe care le-am invatat de la el...si realizez ca m a ajutat sa cresc mai devreme decat poate as fi facut o singura...
Inca visez si sper ca Tata o sa stie sa ii poarte de grija...
Inca nu realizez care este realitatea si poate ca este mai bine...asa poate pot schimba viitorul,viitorul lui....
Sunt legata de maini si de picioare,realizez asta dar Doamne cat de curajoasa pot fi pentru el!!!
Simt ca pot schimba lumea si destinul lui..si imi doresc asta cu toata fiinta mea...
Ma abandonez in ganduri marete si planuri pe care stiu sigur ca pot sa le duc la capat pentru el!!!!
Nu merita nimic din ceea ce poate fi urat..nu trebuie sa cunoasca cum e sa traiesti urat printre oameni urati...trebuie sa zambeasca cu inima...pentru asta a fost facut acest caracter slab si puternic in acelasi timp!!!
Inchid ochii si ma rog pentru el..inchid ochii si il vad aici la fel ca altadata...cu pieptul inainte,cu mainile la spate,cu barbia ridicata plimbandu-se si privind in jur avand aerul acela de superioritate sub care se ascundea acea ucigatoare naivitate...
Este aici si atat timp cat este,cat inca il simt,stiu ca o sa fie bine!!!
Am cunoscut o data cu el si durerea,acea durere care ma schilodeste putin cate putin,dar am intalnit,am facut cunostinta si cu curajul....
De data asta prefer curajul...vreau sa il simt..vreau sa o fac pentru el!!!!
Imi inalt rugaciunea sper cer pentru acest suflet pe care l-am venerat pentru o perioada,pentru acest suflet de care imi pasa acum mai mult decat orice!

miercuri, 18 noiembrie 2009

"time for rest now baby...just sleep..."

It s just...i don t feel entire....i don t feel fulfill...i m just that Gabs in tiny pieces...tiny but happy...
My dreams grows till the sky...but my moves dosen t surpasses even the slowest animal walk-turtle or snail...
What i ve lost on the way?My keys?My strainght?My trust?My motivation?My reason?
Dosen t matter..belive me..now...nothing has value...
The treasure exist in: "rest and let it go..."
I wont fight for anything...i will get in time,only it is meant to be mine!
...............................
How badley i need that soft touch..that touch that seems like the mother touch...gentle...warm...full of love and care...that touch that give u confident!!!
I don t ask myslef anymore if i ve descovered the greatest truth or did i find something that may exceed the human mind...how i m just me...me on the angel wings..
I lie down my pretty head...and i forget about sarcasm,cynicism,hate,lust,untrust,fear,plans,memories...i want to fall into the sweetest dream...
I just recived again peace...

marți, 17 noiembrie 2009

back to life

That might be weird but i feel like i was borng again...
It has to feel pain in life i guess to descover that you are going through changes...it has to do one big and important step to let go yourself and be that new person who u are so not used to be...
I ve meet so many diferent new emotion in the least 2weeks that might scared me a bit,but i made the BIG discover!!!! Fear vanished away couse i ve had him holding my hand tight...
I m so not me!!! What i feel now it s so strange...but i enjoy every moment...
I don t really know how it migh be the next day but today i want to feel no more despaire...
I ve made some mistakes...i felt i wont find anymore forgivness but he prove me AGAIN that i m just confused and so not used to get,provide love...fool me!!!
I learn every day from him...good thing though...it s with one step before me...just like i wanted...
He will show me every day a reason to love me and make me smile..he will find 365 new reasons to make me happy...make me the most rich woman of the entaire world...how can i reject that?How?
All i notice now is the fact that i m not that Gabs anymore...i never thounght that i will feel that way...i m not good to express myself or told the world how i feel and how it s look like,what face has love,but he really see all about me in my eyes...
Lucky me,i have the most intuitive guy near me..oh,and i mention that is an ugly guy without a tooth? ;)
Ok...enough with that...things will change now...that is just some kind a promise to myself that i wont slap him 3th time at his face!!!

marți, 10 noiembrie 2009

unspeakable words

Knowing him better make me realize that i train for winning...i want to be the best...the champion...
He knows already that its two types of people in the word-thouse who lead and thouse who follow...so...it s up to us now....
I m stronger then yesterday...and he know it,i feel it....we must preaper the field...that s our job now...
I do have dreams and i do have wishes..i do want things and i do will follow thouse who are appropriate for me...
I just want to let him know that fear...i don t know what that mean...Oh,in fact there is this word in the dictionary???

luni, 9 noiembrie 2009

INSURANCE TO TRUST

You can not live a life in lie hoping that you can trust when in fact all you do is to try to control people but also for you,to protect yourself ... it's so unfair ...
I started a project called insurance to trust ... I do not know where I sit the foundation of it... want to be on something solid .. on a rock ... although I prefer the sea, I want to be something solid created ... i just want that in time to still be there....
Strange though,this project was not one i present in front of an entire audience, i will have emotions ...Why? I will present in front of someone important ... and I want to be perfect ... I want to be good ...
Perhaps is the most important project which I am concerned me, emotionally, mentally, soul .... I feel it is an investment .. an investment in my own person ... Yes, I trust and i have full confidence in God, but I still feel like i chortle with confidence when it comes to people ...

sâmbătă, 7 noiembrie 2009

we are body and soul

I recently made major changes...
I turned him on picture of a statue, from poetry to the novel, from dramas to even religious hymns, from praise, to blasphemy...the possibilities range expression and interpretation was done to the light or dark..
I turned him in hundreds of ways to meet him, as to endorse it, as to accept or refuse it and I didn t found something so obvious to me want to reject him...and I thought to keep it...that my best power...only I can do what I want with it...can i let him in my life or let him live where he live,as lived until he knew me...
For now I want to keep ...
So...the man is body and soul ... and so are me and him and they, all of us... and i wonder...? why i found no one who is so compatible with my body and soul than him ..?

vineri, 6 noiembrie 2009

my gold fish and my wishes

Our human nature tends to more.....in order to reach the peak...to reach clinmax we needs purification.
How to combinate naturally with God and with spiritual .. how?
Happens many times to arise possibilities in life that do not know how to understand .. it is really something to learn or just a temptation ..? Funny how we are touched exactly an places where we feel goals ... like you need love? it comes in one form or another .. you are able to put in balance and to refuse or to accept what you get? you are able to see if something that can lead to destruction or something that you can lift heights .. everything consists of a single choice ...
Often dragged ourselves feelings,often do not see the light of God and for find something we need and try to catch it with two hands and not to let it go...
And the question is..are we ready for God to let what we accomplish us?
I want to know now so much a reply ... JC was telling me something the other days now to set priorities in life ... my brother tells me that sometimes I contradict myself ... someone else tells me to feel what i live when my mother taught me still to weigh small and ultimately choose the correct variant . ..
I can not say anything but ... I just do what is right ...
One to make a wish ... I'll search for gold fish and i will ask him to fulfill a wish after i relase him in those water that he belongs...
I will require wisdom ...

miercuri, 4 noiembrie 2009

JCF 2

When I watched him the first time I had no reaction and that's because I always know that there is somewhere for me...
I did not wait and neither he was not left waiting .. came when considered by appropriate and certainly know better than other time that would not be found....
Did nothing special to me...conquer me behaveing like a baby who say sorry for looking at my eyes ...he know that now is already too late to wipe the memory of that in mind ... and I understand so well ...
Then manages to surprise me every time otherwise in a much more pleasant ... and what is more important is that one is natural and honest ... is so intuitive and so active... planning wants more ... is that little and ugly boy who appears in every childhood dream of mine .... and in that dream we running barefoot keeping us out of hand on the hill full of grass...
It reached me? Not know ... I only know that now i wear heels i m no longer that little girl barefoot and he is no longer that little boy, without a tooth that trembled with emotion taking my hand.. now he wear shirt and go with his chest before...

marți, 3 noiembrie 2009

JCF

That this is the miracle of love: belive,hope in impossible and sometimes to meet him ...
Everyday life, lived together is done and many practical details that overlap and repeat .....
Not to make the other pay too dearly for the love you give meaning find and cultivate affinities ... means to share a territory of space and time ... Living together means you wake up next to that person...:"what gestures, which mimics what words to speak? Oh ... how important are the first words on awakening .. as an impetus to the day begins .. "
To live with someone means to welcome him home ...welcoming means abandonment, opening, an invitation to life ... what words, what attitude to encounter ?
..........................................
Looks, smiles and gestures uninvented still more telling than words ... nonverbal communication must be important, essential, always renewed in a couple ...
Our eyes are the preferred means of communication ... what they say or not say can also be the source of interpretations more or less wrong ... Body language says a lot: flushing, sweating, tremors ... breathing and heart that beats strong at certain times, while the other talks or speak ... Consolation...consolations means you pass on your body through your whole body unspoken sorrow, deterrent hidden fears moral culpabilizate pleasures, desires glimpse and killed in the bud ...
Smiles ... your smile is there sunshine that turns the universe? That milestone marking the understanding, our complicity ...? To get to express emotions by means of vibrations, the rhythms of our speech, our gestures ... to put our energy into motion to give the intensity of this ... to find in daily taste of love-that feeling of warmth , of total relaxation, energy intensity, mild acuity, the density of the moment, together with all tenderness that feels ... however give us the feeling that there are deep, powerful and different, that we are unique...

vineri, 30 octombrie 2009

dialogul schimba relatii

Sa-ti intelegi scopul pe pamant pare dificil pana in momentul in care doresti sa il gasesti si te concentrezi pe acesta...pana in momentul in care constientizezi ca esti facut pentru ceva mai mult,ceva mai bun...
Sunt inca in stransa legatura cu ideea de liber arbitru si ma gandesc ce privilegiu sa ai asta...si mai presus de asta,ce privilegiu sa primesti intelepciunea de la El pentru a cunoste ce si cand sa alegi sa schimbi ceva..sa schimbi destine practic...
Ai nevoie de curaj,veghere,interes si dragoste pentru asta...si de multe ori le avem sub nas....
Am descoperit cat ajuta dialogul pentru a progresa intr-o relatie pe care o doresti schimbata si crescuta...si ca si punct de reper am avut de-a face cu ideea cum ca "dialogul este o marturisire filosofica a cautarilor...dialogul reprezinta drumurile unui drum,istoriile unei istorii,inaintarile unor vesnice reintoarceri,reintoarceri ale unei permanente inaintari..."
.........................
Ma retrag acum sustinand totusi dialogul,comunicarea si dorinta de relatii schimbate....

vineri, 23 octombrie 2009

life for rent...

Am fost pusa in fata unei situatii importante...a trebuit sa vorbesc cu mine si sa folosesc bisturiul sa deschid si sa privesc acolo adanc,adanc...
Nu imi era teama de ce gasesc,dar m-am lovit de niste intrebari esentiale pentru a hotara daca sa continui sau nu...am preferat sa continui...o fac caci nu sunt singura si nu cunosc teama...
Hmmm...si cand te gandesti ca teama este o iluzie doar...
Boon,am gasit acolo adanc ceva legat de superficialitate...si asta nu pentru ca am hranit-o sa o fac mare,ci pt ca a existat acolo inca de la inceputuri...
I-am zis sa o ia la pas,dar s-a acomodat aici...are culcusul ei...am hotarat ca o sa-i construiesc o casuta..pana atunci inca mi-e chiriasa...
PS:Nu vreau sa uit de intrebarile esentiale de evaluare!

sâmbătă, 17 octombrie 2009

I am the nature you're the art..let we see if we compare!!!

Imi cer scuze..trebuie sa-mi pun costumul..in cateva minute intru
in scena...avem un scop..sa civilizam stapanii...
Ceea ce facem nu necesita motiune..facem fara prejudecati,fiind ceva inviolabil...
Am incetat de ceva timp sa mai plagiem suflete...
Astazi nu mai stim nici semnificatia falusului si nici cea a vinului ce nu conteneste sa curga pe gatul unui muribund ce urineaza pe el din cand in cand....nu mai stim nici cu ce rochie se asorteaza brosa albastra si nici daca transparenta provoaca...
Astazi am uitat daca am gustat vreodata din piosul dezmat si dam gloria certa pe o iubire crezuta nestatornica...dar atat de bine inradacinata...
Astazi imi arati crucea si eu fug spre ea furand cuiele Hristosului pentru mainile mele...
Astazi nu mai jucam in piesa de teatru unde vrem sa dispunem de pauza,repetitii si costume...azi imbracam si etichetam adevarul pt ca mai apoi sa il aruncam,ca o meduza ce ni se scurge printre degete,pe celalalt...

vineri, 16 octombrie 2009

visul si realitatea

Poti trece de la realitate la vis,dar este imposibil sa treci de la un vis la un altul...
In realitate nu faceam altceva decat sa imi tin privirea catre cer...
In vis ce fac este sa-l privesc si sa ma intereseze de ce face el..acest el,adesea imperfect si insuficient....
Ce anume tre' sa privesc si de ce anume tre' sa ma interesez?De violul pe care il savarseste asupra pudorii ei,tinandu-si mana in zonele intime,fiind pregatit sa se atinga,in cazul in care pustoaica s-ar uita spre el...ba mai mult sa-si si descheie pantalonii,lasand sa se intrevada,macar pt o clipa,ceea ce ii provoaca ei un real dezgust...
Drama este ca lumea din jur,trebuie sa fie spectatoarea acestui risc
.................................................
Chiar si pudoarea lumii,trebuie violata,impreuna cu a lui si a fetitei...astfel se vor afla in fata unui fenomen expresiv,fara indoiala nou,atat de nou incat sa produca scandal si sa le faca de rahat,practic,toate "iubirile" lor...
Si astfel nu se vor intoarce de la vis la vis,ci de la vis la realitate....

duminică, 11 octombrie 2009

parental obsessive image ... but not enslaving

L-am lasat sa ma priveasca cum imi dadeam in petic spunand"lasa-ma sa creez..crede-ma o fac asa frumos...habar nu ai cum..."
Si am tot creat..o groaza de modele pt mine...si am tesut fel de fel de masti pe care le-am imbracat si care se mulau asa bine...le-am imbracat si o data imbracate s-au lipit asa de tare de mine,incat nu faceam altceva decat sa ma privesc in oglinda toata ziua..imi dadea asa un aer nitel superior...
Aveam emotii de fiecare data cand crosetam cate ceva si ma implicam cu toata fiinta mea in proiect...tineam in palma tot ce nasteam si ma simteam mandra ca o mama de copilul ei...
Ii mutam cu grija dintr-un brat in altul controlandu-i,stergandu-le nasul,si tragandu-le caciula pe urechi sa nu raceasca...
Cred ca am fost cea mai solicitata mama..am nascut peste zeci de copii...si pe toti i-am iubit in mod egal...ii iubeam fara sa stiu ca am dat nastere unor monstrii...si ce durere sa constati asta...
In tot acest timp,mi-am pierdut energia tesand povesti din cartile celor mici....si am uitat sa fiu o mama buna pt copii,caci eram prea preocupata de imaginea in sine de a fi o mama buna....
.........................................
Sa traiesti constient ca nu tu ai controlul nici unui domeniu din viata,este de-a dreptul linistitor....sincer...obosisem sa ma tot uit in oglinda si sa ma adimr,sa nu mai vorbesc de caratul copiilor pe brate....
PS:Prefer mainie ALTCUIVA asupra mea si a creatiilor mele...