Inlocuieste razvratirea cu supunerea...
Ce iti imaginezi cand citesti cuvantul "RAZVRATIRE"?
Un/o dur(a) cu o jacheta de piele neagra,cu gulerul ridicat si de neclintit.Poate iti imaginezi un adolescent de saisprezece ani infruntandu-si parintii si refuzand cu vehementa sa faca ce i se spune.Sau poate gandul ti se indreapta spre aceia care se opun autoritatii...
Razvratirea este o problema serioasa...
Nu ma refer la ignoranta-cand nu stiu si trebuie sa fiu invatat,nici la descurajare-cand stiu,dar sunt descurajat si ma framant.Nu,razvratirea este a sti si a nu face.
Razvratirea este acea atitudine bosmuflata,cu bratele incrucisate si spatele intors....
Ce imagine infantila,nu?
Razvratirea mea nu are legatura cu invidia sau cu iluzia..razvratirea mea are legatura cu nerecunostinta [desi sunt razvratita pe multe lucruri,uit sa caut si micile chichite din acele lucruri,care totusi sunt de apreciat]
Mai cred de asemenea ca sunt incapatanata,dar nu fara motiv si asa usor prostesc...cred ca imi mentin punctul de vedere si asta,in final,duce la razvratire...
In ultima faza razvratirea mea se datoreaza dezamagirii...am fost de mult prea multe ori dezamagita incat orice lucru din perspectiva oamenilor care nu au o relatie cu El mi se pare anapoda...e posibil ca uneori sa ma insel,dar chiar daca nu o fac,asta nu imi da dreptul sa ma razvratesc...Da,am dreptate,dar ar trebui sa tatonez acceptarea [ca tot am discutat de asta in etapele anterioare]...
Mi-e extrem,extrem de greu sa fac cunostina cu supunerea...si chiar este greu-nu vreau sa ma supun unor oameni care nu sunt corecti sau care gresesc-asta imi spun mereu...
Deunazi vorbeam cu Chiraleu si imi spunea...:"Tu nu trebuie sa judeci pe nimeni.Singura persoana pe care ar trebui sa o judeci esti tu." PAM PAM!!! Am realizat ca razvratirea,duhul meu de judecata este o atitudine care s-a format in mine in decurs de mai multi ani si mi-este greu sa renunt la ea.E posibil ca si Kira sa imi fi spus asta mai mult teoretic,insa pt mine a contat,mai ales ca el este unul din oamenii de care m-am atasat.In plus ma gandesc ca El mi-a vorbit prin Kira,de fapt mi-a dat o palma prin el,ceva de genul:"Si el care nu are o relatie profunda cu Mine te invata asta.."
Mi-e foarte greu sa ma gandesc ca de fapt nu ma supun unui om,ci Lui...inca mi-e greu sa fac asta!!!
Mi-e greu sa nu cataloghez oamenii,sa nu-i pui in etaloane si sa le dau atribute ca-mincinos,incorect,nesimtit,egoist,ignorant...
Ma gandesc mereu cat de mult as vrea sa ii schimb pe acesti oameni...ideea e ca nu pot sa-i schimb,insa pot sa le pun botnita prin rasp/atitudini/fapte...astfel,facand bine,reduc la tacere nestiinta oamenilor prosti [si nu e atitudinea aia de jignire]...
Cum? "Aruncati asupra Lui toate ingrijorarile voastre"...astfel, ma gandesc ca o sa stie cum sa lucreze prin mine sa reduc la tacere pe acestia...
DA,trebuie subliniat insa ca supunerea are limite...!!!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu