Gratitudine

Cand mai am Tata timp sa-Ti multumesc pentru sentimentul de plinatate pe care il am de fiecare data cand stau in prezenta Ta daca tot timpul ma simt impovarata? Cand o sa-Ti multumesc suficient ca in tot acest timp ai stat in spartura pentru mine? Si cand o sa ma arunc la picioarele Tale umilita si strapunsa ca imi schimbi ziua, starea, viata in doar 5 minute cand stau de vorba cu Tine si ma umpli de sens? Cand fac asta?
Esti Vrajitorul vietii mele pe care adesea nu o inteleg cand o privesc cu ochii mintii, ai socialului si ai filozofiei. Esti Supranaturalul pe care l-am vazut de-a lungul evolutiei mele si esti pretiosul Duh Sfant care nu se vrea a fi indesat acolo in sertar printre accesorii, farduri, parfumuri si forfecute de taiat unghiile si scos numai cand balariile din jur au crescut si este nevoie de o reimprospatare.
Am nevoie de Tine , de igiena Ta zilnica care ma transforma intr-o persoana doritoare sa zburde de entuziasm ca are pace, sens, iubire , iertare si un viitor asigurat langa picioarele Tale doritoare arzator sa fie sarutate si recunoscute ca indrumatoare.
Nu am invatat ce presupune dulgheria si nici nu am umblat pe mare, nu am inmultit painile si nici nu am curatit leprosi, nu am redat vederea si nici nu am fost lider, dar Tata M-ai invatat sa imprastii calm, supunere, adevar, siguranta,certitudine, iertare si iubire si pentru acestea sunt multumitoare si Iti arat umilinta si iubire ca ma recunosc a fi creatia Ta!