the story of a pretty little flower

Once upon a time was a pretty little flower...she lived in a forest with the others flowers...she was the most beautiful between all...

In time the others started to feel jealousy for the pretty little flower...and suddenly she was alone there in that big and darkness forest...all by herself...no one near her....

Finally the pretty little flower saw a light...

Moon decided to be her friend and her guide...so...in cold nights the moon sent her brilliance at that pretty little flower...and she felt warmth....and she grow much beautiful....

She used to talk with the moon all night...and she enjoy that...she dosen t hear the terrified sound of the wind anymore,she dosen t hear the sounds of the owl...

"-Tell me my dear friend" said the pretty little flower."Do u think that we can be friends with the others flowers too? I feel the need to have thouse near me...to laugh with them and share...to protect each other...."

"-Well my pretty little flower actually we can't...i sent my warm light thru them also..but they don t see it...are blind my flower" said the moon.

"-......"

The pretty little flowers dosen t uderstood the word blind....and bow her head...

"-But don t be sad my flower...i know u will find a friend who can see behind thouse attributes u have...u aren t just a flower...a beautiful flower....ur beauty comes from the inside....i know that is someone in this word who can see that..."

Times passed so quick....the flower and the moon had still a perfect friendship and extra,time find a new friend for the pretty little flower...the sun! And she was spoiled now...happy and grateful...

.....................................

One day,one sunny day...in the forest showed up a big orc...he trying to find a companion all his life but in the end he was stopped in the forest to cut flowers so don t feel alone anymore...

He approach at the pretty little flower...

"-Heyyy,don t cut me!" said the little pretty flower.

The orc was shocked...the flower actually talks.....

"-If u will cut me i will die and then u will keep in ur house a deth flower..so still u be alone..."

"-But i don t want to harm you...i just want to fill my empty space inside me..."

"-I know"said the flower."But isn t fair to take a life for ur own wishes...Let me live please!"

The orc left immediately...he was crying...actually he realized that he might hurt someone because his selfish...

He coudn t sleep all night...

The next morning he come back at the pretty little flower and took with him a shelter for the her..he build a house to protect her...not anyone can ever cut her...he was grateful couse he learned a lesson from one little flower...he start love that flower and want to protect and show her his care...

Times passed,like always,and the flower stop growing under that shelter...the moon and the sun bearley see her BUT they was here always for her.She felt that so wasn t sad or alone...she decided that will think about all her life under that shelter...she decided to find time for herself...and what she was doing all day long was thinking...

So this way passed years...

When her time to passed away came she only shed a tear...and close her eyes....but she never forgot about that orc who changed her life....

.......................

She fall asleep.....

Times passed and orc come to cut her to be buried....in thouse moments she open her eyes and smiled...

Actually what orc succed was to bury her past who don t let her grow and bring back to life that piece of soul that she is imortal....

Ugly orc....the heart of that pretty little flower is in ur hands now....

doi copii si marea...

Agitatie...parinti multi impreuna cu copii lor...sala este mare...este cald,desi ea are in plina vara fularul de lana alb cu mov la gat...
Sedinta se termina si alerga la el pentru a face o poza...
El a acceptat iar ea a mobilizat momentul...cred ca lui i-a placut ca a fost curajoasa....
Dupa un timp poza lor este asezata in albumul ei iar a lui pe biroul...
Ce ciudat....
Au trecut cateva luni si il revede...nici nu s-a gandit la el lunile astea,insa s-a intrebat cateodata ce a simtit cand a deschis plicul alb in care era felicitarea si poza lor...gandea ca un copil...
Avea doar 14 ani......
Timpul a pus si bazele acestei legaturi "bolnavicioase"...si s-au apropiat printre multe alte incercari esuate de a comunica cum comunica de obicei o fata si un baiat...nu mergea asa...si era evident...
...............................
Bate cu degetele tastatura scriind despre povestea asta si isi cauta idei sofisticate....nu merge....cand vorbeste de el nu vede decat simplitate....
Isi pastreaza mai bine in minte cei 6ani de amintiri....
Acum stie ca au reusit sa comunice si prin intuitie...

Saracacios limbaj...dar asa a inceput povestea celor doi copii care au mers impreuna de mana,pe nisip,spre mare...

Mainile mele

S-a urcat curajoasa in masina timpul tinand de mana tot felul de persoane,pe rand...nu cauta sa vada mainile...nu avea un tipar...nu le alegea dupa marime,culoare,forma unghiilor sau bijuterii....le alegea dupa caldura....si a tot tinut maini mari si maini mici in mainie ei....si cand le tinea,le tinea strans....

Ii facea placere sa simt maini calde si le urma din umbra tinandu-si suvitele de par rebele pe fata,acoperindu-i ochii...

Mergea in spatele lor si uneori se ascundea...alteori se impiedica de piciorul celui din fata,dar fiindca se tineau asa de strans de mana,nu cadea...si iubea mainile de care se agata...era fidela manilor ei....

Avea obiceiul sa le miroasa adesea...cand era fericita le saruta si privea in sus asteptand o reactie...rare ori vedea cum cel din fata se intorcea si ii multumea cu o privire...dar era obisnuita doar sa fie purtata,uneori tarata prin lume...si era multumita...alteori obosea,se pierdea si isi aseza capul udand cu lacrimile ei mari mana de care se agata...si cel din fata uneori ii stergea lacrimile alteori o lasa sa si le sterga singura....

Am fost purtata de diferite maini...amprenta lor mi-a ramas inca pe mana...o simt,o vad si sunt recunoscatoare...

....................................................

Imi este teribil de dor de ultima mana calda pe care am strans-o...de ultima mana care nu mi-a dat arma in mana punandu-ma sa numar pana la trei si sa trag,de ultima mana cu adevarat calda,de o mana inteleapta datorita trecerii vremii...de mana lui acum rece....

PS:Am primit insa o mana calda de care stiu ca nu ma voi dezlipi niciodata....MULTAM!

...

His shoes and green places...

I woke up..i open the window and take a health and deep breath...
Hmm...such a nice feeling...i felt my lungs clean...
I twisted in bed several times and after i smiled.
I took my slippers and start the new day in thouse!
I took in the right hand the Bible and in the left one my glass of milk and my soul was filled...
I get on my knees and start the new day with Him!
My emotional diaphragm find me with dilated pupils...and again i smiled!
I felt the need to smell,touch,see and feel something green....i imagine for a second that i m in that peaceful place with horses and sun and at the other corner i saw God with His open arms waiting for me...and again i smiled!
I found God thru the big trees and take His shoes...i let my slippers and put His shoes on my feet and start a new life together! I know for sure that thouse shoes will take me in right and green places!!!

X mas

Well X mas passed as it come...
I spend X mas in family...we prayed like always,we sing and read Bible...
I felt joy...God gave me such a beautiful family and once with they God gave such a great gift...Jesus to be my friend and savior!!!
This X mas was different then others...i felt no X mas atmosphere...my grandfather wasn t there anymore,we didn t share how was the year who passed...no soft subjects...but we laugh a lot...i learned that God wants us happy...!!!
We can review our life for the last year,there, deep inside and change what need to be changed to get 100% peace in Him!
The changes come thru inside out....we actually don t need words to express,or better to mourn or just let us look at thouse with our hands cross....
This morning i missed Jesus more then other days...i woke up and THE FIRST thought was -JESUS!!!
I wanted to sing and adore Him loud!!! And i did! I felt great!
Thanks for this gift! Only You can fill me heart!!!

IS ONLY ONE THAT CAN PROVIDE A LIFE IN PEACE!!!

sweet memories!!! i grew up with thouse cartoon!!!! Enjoy!

What a big day,today!!!

Another day!!!

Today is a big day for me actually...at 23 i lost and found something....

Today i had to decided what to keep-my future or my past? I decided to keep both but each one on his place....

Today i was happy,tired,busy....today i'd smiled and i was thinking at me...at my future...today somebody filled my day again...i was thriled....

Thank you JC!

I really put that bouquet at the first side..at the foundation...[You will see that in time..no words...you will see...] Thx again!

................................

Today i felt God's hand at my life...today i m grateful couse i have this life...everything match here and i know that God will finish His plan for me in His own ways!

How important is that God let Himself to be known in such a different ways...is important for each person to understand Him and He knows that and He works on that...

I guess i let Him in a corner...no really in a corner couse He was HERE in a way or another..but i let the sadness to be more then 50% in my life and was wrong!!! God is happyness!!!

The spirit is already in us...we have to let Him to work there how He want...

I let the spirit to be disturb only couse i felt the need to cry and crawl...well is time to rise!!!
What a privilege to live!!! I can take out my head in this world and be sure that i can breath!!! What can do,a person with that,with that privilege??

Gos isn t tightly and logically...Gos is feeling!!!

We approach so fast at the BIG day when He was born...

Can any imagine that He was so real in this life...??

What mean pain when u lose somebody,what mean when u try harder to win some things,what mean to cry,what mean to feel sad? What,when we can have anything thru Him?? What??Nothing!

I listen some carol now...and my heart is filled!!!

I will decorated the tree this night...i want to feel His presence more then another years...i need Him!

I will sit my head now...is time to rest in God!

PS:JC...the fact that u are alone now isn t the fact that you will be always that way! Just take my hand!

ma retrag..urand de bine...

23.Decembrie....a trecut o luna si este tot aici...

Astazi am povestit din nou...de data asta doar noi doi....

Trist..nu trist din cauza despartirii....nici nu o mai simt...sunt amortite si paralizate simturile acum....trist ca multi,enorm de multi nu vad NIMIC....sunt orbi!!!

Lasa-ma sa-mi etalez durerea te rog...las-o asa spurcata cum este ea...e doar lumea mea...tu,voi nu aveti loc aici!

..............................................

Gol...sec...rece....si se presupunea ca tre' sa fie cald....

..............................................

Ce bine ca m-a invatat sa pastrez doar ce e frumos!!!

O sa ma retrag acum,urand de bine! Poate asta ajuta!

Kira

Astazi a fost ziua in care tot s-a derulat in mintea mea mai rapid si mai clar ca niciodata...

Am vazut toti cei 6 ani...fiecare zi,fiecare discutie,fiecare mesaj,fiecare zambet...

Si imi taraiam mainile pe geam ca sa le cuprind mai adanc...zgariam lacom geamul ca sa ajung la ele...

Nu imi ajunge timpul sa descriu fiecare intamplare cu tot cu detaliile despre trairile noastre interioare..ne intelegeam din priviri mai mult...si uneori,el simtea nevoia sa stie sigur, daca ce are este veritabil si rezistent in timp...

I-am explicat de cateva ori ca asa ceva nu se oxideaza..nu are cum...

Eram asa mica in exprimare cu el...paream asa vulnerabila si manjita totodata,la inceputul apropierii noastre...cred ca se amuza teribil de ce traieste...si se bucura atunci cand scoteam din vocabular cuvintele ieftine...

Aseara si azi mi-am lasat inima sa bata si zambetul sa mi persiste pe fata reamintindu mi de el in fiecare zi a nostra...simteam pur si simplu ca este acolo si ca maine daca vreau pot sa ma duc sa-l iau in brate si sa-i amintesc de exprimare mea ieftina si mica de la inceput,pentru a-l face sa rada din nou si sa-mi spuna:"Ai crescut sub ochii mei!"

Si el creste acum in amintirile mele in fiecare zi....si cred ca am inceput sa fiu egoista...nu vreau sa cunoasca toata lumea ce am avut...vreau doar ca ei sa vada ca Mihai a facut sa zambeasca si a zambit si el,Mihai a facut oameni sa cresca si s-a deschis...vreau ca ceilati sa il vada si altfel...asa cum era si cum NU arata niciodata...

Mihai isi permitea sa viseze!!!PS: Secretul: Micul Print de Antoine de Saint Exupery! Multam!

STIU CA ESTI AICI!!! Cine a spus ca ai plecat pe undeva?

Pup barbia Mihai!

retraind trecutul

In fiecare dimineata la 4:30 trec pe langa el...

E singur acolo dar puternic...intunericul acela si gandul ca este acolo,ma face sa-l vad puternic...infrunta intunericul de unul singur....

Suntem pe holul de la parter..il vad si imi aduc aminte de "citatia" trimisa acasa,care urmarea sa-mi antetioneze familia ca situatia mea la sport este neclara si ca este posibil sa raman cu media neincheiata...

Prima reactie cand mama mi-a intins foaia,m-am uitat la semnatura...ma asteptam sa fie a directoarei adjuncte din vremea respectiva,dar ghici ce? Era a lui...am ras teribil...stiam ce o sa fac si stiam ca se va scuza...

Intalnirea de pe hol a fost scurta si amuzanta asa cum am si anticipat...

"A,si inca ceva...Cine a semnat acea "citatie" cum ca as ramane cu situatia neinchiata la sport si i-a trimis-o mamei?"

"Nu eu!"

CE MA?? :))):))):)))

E semnatura lui acolo? :))))

Am ras amandoi mai apoi....saracuta mama era deja obisnuita cu mine....am ras amandoi pe moment dar eu am vazut dincolo de asta...am vazut rusinea,corectitudinea si motivatia lui sincera...

..............................................

Cred ca un alt motiv pentru care a vrut sa ma pastreze aproape de el [pe langa dorinta de ajutor]a fost acela ca il faceam sa zambeasca...fie radea de naivitatea mea fie zambea ca reuseam sa-l surprind...

"Buna ziua! In cca.3min,Jieanu Irina Gabriela de al Politia Capitalei va va deranja cu un telefon.Sunteti acuzat cum ca ati parasit tara fara sa anuntati si i-ati facut pe cei care tin la dvs sa va duca dorul.A trecut 2min..mai trece unul si...SUNA"

Si nu dupa mult timp l-am sunat..radea cat il tinea gura...i s-a parut lui asa interesant mesajul incat a preferat sa-si petreaca timpul vorbind cu mine la telefon,desi avea ceva treaba...si am ras impreuna si am imparatsit impreuna...si cresteam tinand la el tot mai mult...

Vreau sa ma mai tina in brate si sa ma mai tachineze!!! Vreau atat,atat de tare!!!

puterea de a visa

Astazi am fost de servici...am stat pe scaunul ala de la 7:30 pana la 8:15 pana a intrat el..i am auzit vocea si inima imi batea atat de puternic incat imi zguduia intregul corp...
Inainta greoi zambind...
S-a apropiat si m-a intrebat ce miroase asa? Era spray-ul meu de corp cu aroma de struguri...i l-am aratat si l-am intrebat daca vrea sa-i pulverizez si lui pe palma...dupa cateva secunde il vad fugind realmenete in secretariat razand,spunandu-mi ca nu vrea...in acest timp fugeam dupa el razand(mai rau ca el)de simplu fapt ca am avut ocazia sa il vad fugind pentru prima oara...fugind!!!
..................
Aseara ningea atat de frumos...vroiam sa ma intind pe zapada pentru cateva momente...eram invadata de el...si ma bucuram de asta....
..................
Astept ziua de maine cu aceeasi nerabdare!!
PS:Am puterea de a visa!!!

Ever and eternally for you

Vin din nou in fata ta...vreau doar sa stau in prezenta ta fara sa vorbim...si tac si privesc si pentru o secunda mi-am dorit sa ajung sa te ating...
Cat de privilegiata sunt ca te simt intr-un mod real...cat de privilegiata....

Pastrez asta cu grija....si fac din reintalnirile cu noi o sarbatoare...aranjez cu grija fiecare detaliu...
Ei bine,inca nu m-am hotarat ce rochie sa imi pun si ce tocuri pentru intalnirea asta...si nici sa te intreb nu este o idee buna...se presupune ca trebuie sa te surprind...si caut...
Mi-am amintit de zilele in care iti spuneam ca pentru a doua zi as vrea sa te vad imbracat in pluoverul negru...zambeai doar si stiam ca de cate ori o faci,o sa te vad cu pluoverul acela....

Zambeam si eu...parca te vedeam pregatindu-ti hainele tinand cont de parerea mea...te vedeam imbracandu-te,anticipandu-mi reactia,zambind naiv si rusinos...
...................
"Daca tii la mine catusi de putin,te duci la ore..."....ce modalitate copilareasca sa ma faca sa inteleg....si totusi isi dorea sincer sa o fac...pentru binele meu....

...................
NU avea incredere in mine si totusi ma lasa aproape...l-am ranit,fara sa vreau,dar a continuat sa ma tina de mana...o facea cu grija,desi uneori avea nevoie de momentele lui...singur...
Nu isi batea capul sa imi explice...rare ori o facea...nu pierdea timpul cu asa ceva..trebuia sa fiu iute si in urma lui doar cu o secunda...
Dar el stia mai inainte sa spun ceva...stia...sper ca nu s-a lasat influentat de aparente nici o secunda...

O alta zi plina de amintiri..abea o astept pe urmatoarea!

ce faci cu ce primesti?

Am primit ceva...
Am primit ceva si,asa cum am invatat,urmatorul pas este:ce fac cu ce am primit?
Este ceva pretios pentru mine si ceva ce simt ca necesita o abordare sensibila...si uite cum,reusesc sa tin in frau si superficialitatea cu ocazia asta..;)
Nu stiu de ce simt ca asa pot sa repar,fata de mine,greselile facute...nu imi mai pun intrebari si nici nu imi mai fac scenarii...vreau sa simt asta...
A stiut el mai bine cam care sunt indatoririle mele...stie ca trebuie sa realizez ca acum este vorba de mine si ca daca mai vreau sa schimb ceva din ce a fost,pot sa incep cu mine...si mi-a dat ocazia...
Mi-e frica sa dau buzna sau sa intru neinvitata...nu stiu cum sa ma port pentru ca inceputurile sunt intotdeuna stangace....dar vreau doar sa las sa curga asta si sa nu devin dependenta...
Sa fie omul o fiinta atat de singura incat sa aibe nevoie de un aliat la tot pasul?? Am fost eu asa obisnuita,rasfata?Sau este o nevoie?
O alta etapa si inca o invatatura-profunzime dar nu durere...profunzime ci multumire...
Cred ca atunci cand o parte din tine este schilodita,viata alege nu sa iti panseze rana,ci sa o sudeze...
Vazul meu este mai acut acum prin umbra ochilor inimii...
...................................
-"Voi fi acolo.."
-"Te rog,ramai aici...!!!"
....................................
Azi dimineata am terminat de "retrait" o poveste...si intreaga zi a fost coplesitoare....multumesc!
PS:Cum sa nu FIU cand,ce traiesc acum,simt ca ma umple?

plasarea locului...

Ma vad implorandu-l sa imi arate calea...nu mai departe de acum doua seri,plangeam cerandu-i un semn...am indraznit sa apelez la B. pentru ceva ce imi doresc de la el....si il rugam atat de tare sa imi raspunda....nici pana acum nu a facut-o,insa il aud pe el cum spune:"Hai,cu curajul ala iesit din comun poti sa faci si lucruri bune,nu doar zapacite...gandeste-te ca e mai bine ca B.sa nu raspunda...scutesti atata chin".......nu am stiut ce vrea sa spuna si am continuat sa cer un semn de la B. ......fara sa realizez ca intre timp,el hotarase deja sa-si plaseze locul...."Lasa-l sa fie umplut de altcineva,care e la fel ca mine...da-i voie sa intre acolo....e din partea mea cadoul asta...fii desteapta si invata...."
Am plans...am plans caci nu vroiam sa-si plaseze locul...de ce sa o faca?
Nu stiu cand am acceptat cadoul lui,poate intr-o dimineata la 02:22....dar l-am primit....e de la el...
Mai apoi am inteles ca nu ar fi facut-o daca nu vroia sa ma ajute si in acelasi timp,eu sa il ajut pe el cat timp mai este atat de aproape...
Inca doare,dar zambesc...nu ma chinui sa zambesc....ci se impletesc armonic...acum zambesc si in secunda urmatoare lacrimile curg fara oprire....dar sunt stari de coplesire si multumire...
Astazi dimineata am ascultat impreuna cateva meoldii...era frig,abea puteam sa imi misc mainile,dar stateam lanag el si simteam ca vreau sa zambesc pentru ca stiam ca rade,stiam ca stie ca sunt acolo....si doar cantam...ii cantam....
Mai pe seara l-am vazut in atat de multe ipostaze...era expus asa pe tapet si imi venea sa urlu de fericire ca eram asa aproape de el...
Nu stiu cum reuseste,dar ma surprinde zilnic!!!!
Vreau sa inchid ochii si sa aud pe cineva povestindu mi despre el...vreau sa inchid ochii,sa adorm in timp ce in mintea mea se deruleaza filmul vietii lui...a intregii lui vieti...
Stie cineva de unde pot cumpara filmul?Pe ecrane nu-l difuzeaza astia....in plus...nu cred ca ar exista pret pentru bilet....un asemenea scenariu pe banda,este nepretuit!!!!

ramas bun...

Au trecut 23 de zile de pe 23 noiembrie...
Nu stiu de ce simt ca trebuie sa imi dezlipesc cate un deget de pe mana aia rece...asta nu insemna ca il las singur,ci inseamana ca demonstrez schimbarea pe care a facut-o el in mine!
M-am departat de toate lucrurile urate,m-am departat de imaginea dizgratioasa a acelui maistru infect,m-am departat de imaginea penibila a prietenului acelui maistru-acel profesor complexat,m-am departat de aroganta si lacomia acelei directoare adjuncte,m-am departat de acei elevi limitati care l-au judecat,m-am departat de imaginea acelora care il priveau cu suspiciune,nicidecum asa cum ar fi trebuit-simplu.....sunt in pace acum...randul fiecaruia vine..ma intreb doar cu ce plecam de aici?Eu tin in palma un suflet curat,naiv si inocent...lucruri pe care le avea si el acolo undeva adanc...oare ei ce isi tin in palma???
Cu siguranta nu sunt eu cea care ar trebui sa puna lucrurile in ordine pentru el,insa stiu sigur ca eu sunt cea care trebuie sa se elibereze de toate acestea....De ce?Pentru ca il aud cum imi spunea si inca imi spune :"Nu pune nimic la suflet"....
L-am intrebat pe D-zeu daca el chiar aude...daca el chiar mai stie acum....nu am putut sa primesc raspuns,dar am continuat sa vorbesc cu el timp de 2ore....multe lucruri sunt in ordine acum...nu mai am timp de regrete,razbunare si durere...
Cineva mi-a readus aminte azi de taria lui de caracter...am plans de ciuda ca am lasat in umbra pentru un moment ceea ce m-a invatat si am lasat slabiciunea si vulnerabilitatae sa-si faca de cap...
Zambesc cu inima acum...
Recunosc,fara Dumnezeu in astfel de momente nu as fi cunoscut echilibrul....inca ma tarasc cu durerea si probabil o sa o fac toata viata,insa vreau sa invat sa arat,nu doar sa tin in interiorul meu tot ce m-a invatat...si daca o fac bine,Mihai are un merit!
Ma retrag acum,urand de bine....
Timpul e mester mare!!!
Las baloanele sa se ridice spre el acum....

PS:Superbe versuri!!!Ma bucur ca si el le-a stiut!!!!

in ziua ce vine,poate ma vei asculta...

Mi am visat mana pe un pistol..am auzit doar "bum"!!! Un sunet infundat si o persoana la pamant,cu sangele siruind...doar atat..era negru tot....dar era mana mea....apoi fum....

Nu mai stiu daca am avut regrete...stiu doar ca am facut-o...zacea acolo jos si nu imi parea rau...poate eram eliberata acum...a fost pentru el....Dar el?? El ar fi eliberat asa? Este el,de fapt,acum eliberat?

Recunostinta te face sa faci lucruri marete...dragostea te face sa spui lucruri frumoase...

Recitesc ultimul mesaj pe care i l-am trimis...si ii ascult inima,parandu-i rau...ii vad mana care a prins o pe a mea si il aud cum imi spune "Intr-o zi vei intelege...acum nu iti dai seama...Poate o sa-mi treaca vreodata si o sa-ti explic..." si ma aud pe mine,stangace "Constientizez,dar ce pot sa schimb?Daca as putea sa face-o...Poate o sa mi explicati intr-o zi..."

............................................

Ma intreb daca zambea cand auzea melodiile alea sau daca stia ca sunt prezenta acolo cand isi acoperea capul cu sapca aia neagra...ma intreb daca era constient ca am incercat sa il constientizez de prezenta mea acolo prin diferite metode asa cum era a lui aici...

Si din nou il vad intr-o alta ipostaza-"Te-ai schimbat...tu realizezi?Ai crescut sub ochii mei...uite atat de mica erai..." si imi aud vocea tremurand,fara sa il privesc "Oare cu ajutorul cui m-am schimbat?".....il vad zambind mandru....

Astazi i-am auzit vocea de mii de ori,DAR cel mai clar am auzit "Si peretii au urechi....".....aveam doar 16 ani si invatam de la el....si il sorbeam din priviri,cu gura cascata,curgandu-mi saliva ca la cei mici...si cresteam...si invatam....

Scrasnesc din dinti...am vrut sa ies afara si sa arunc de perete oua....sa le vad cum se scurg de peretele ala....nu stiu de ce am ales oul sau daca are practic vreo semnificatie dar am vrut sa arunc la tinta...din doua motive,cred-1.sa mi imaginez ca pot si in realitate sa apas pe tragaci,sa aud "BUM" si sa vad omul cazand si 2.sa arunc si sa ma eliberez..sa pot sa-mi continui drumul...si nu doar verbal....ci cu tot ce sunt!!!

O sa tes o poveste,pana voi reusi sa ma eliberez....

umbra calauzitoare...

As vrea sa mai ma strige macar o data....sa ii mai aud vocea macar o data... ascult si tot ascult inregistrarea cu el...sunt la masa,mananc si in acelasi timp cu el,rostesc cuvintele pe care el le spune acolo...
Simt nevoia sa ii trimit un mesaj pe acelasi numar...il caut in agenda si simt cum pot sa o fac..am siguranta ca o sa-l citeasca... asat cred ca ma ajuta...
Banuiesc ca nu a trebuit,de fapt,sa realizez cand o sa-mi revin (daca asta este cuvantul potrivit)....nu simt insa ca i-am dat drumul...inca vede tot prin ochii mei....dar...s-a schimbat ceva...simt ca este inca pe aceeasi strada de la Lizeanu,simt ca este in acelasi liceu de rahat...il simt viu si in interiorul meu...RARE ori constientizez ca realitatea este alta....
Ma tot intreb daca a speriat pe cineva ce s-a intamplat?Daca a pus pe cineva pe ganduri?Ma doare in acelasi timp ca pentru unii viata continua la fel cum a fost pana acum...merg pe strada cu aceeasi aroganta,fac pe sefii,cand de fapt nu sunt decat niste papagali (putini stiu secretul) ,zambesc ca si cum l-au asezat pe el intr-un colt,ca pe o jucarie prafuita si uitata si si-au reluat drumul prin viata asta care nu pare a fi decat goana dupa vant...
E gol asa fara el...am amintiri cu el in fiecare anotimp...acum ca a venit iarna,il vad prin curtea scolii cu caciula si cu geaca neagra...il aud cum imi spune sa ma imbrac mai gros si cum se vaita de frig....vara il vad in tricou portocaliu,in pantaloni maro,cu sandale,il vad bucuros ca m-am intors de la mare si sunt bronzata si tunsa...primavara il vad cu sacoul gri,cu camasa mov plimbandu-se prin spatele atelierelor singur,il vad cum trece cu masina pe langa mine,opreste sa ma salute si sa stam de vorba,il aud cum ma trimite acasa si cum ma invata sa nu mai stau cu oameni de proasta calitate...toamna il vad....toamna...nu il vad,de fapt.... DAR de curand mi-au revenit alte amintirii in minte...poate prea multe episoade...dar ma bucur de ele...caci ma indruma!!!
Imi era prieten....si continua sa imi fie..inca ma indruma...o face de fiecare data prin vis....
Reintalnirea dintre noi de acum 2 zile a fost folositoare...l-am rugat sa vina din nou in vis...si a venit...ca de fiecare data cand il chemam,fie prin mesaj,fie prin apel...de data asta a venit sa ma invete o alta lectie...
Nu am scris pana acum experienta pe care am avut-o acum o saptamana impreuna,dar acum simt nevoia sa asez aici cum imi arata o morala cu fiecare intalnire...de data asta a folosit visul sa ma invete,din nou,sa traiesc frumos si sa iert...mi-a arata realitatea si m-a obligat sa o accept....cat de complexe sunt sentimentele mele acum....l-am vazut din nou cu familia,l-am vazut din nou iertand,l-am vazut din nou chinuindu-ma,obligandu-ma sa-l vadnpe omul pe care il dispretuiesc pentru ca la final sa pot sa spun ca am cunoscut puterea de a ierta...
Ciudat...ca sa uit cei mai frumosi ani din viata mea,m-am adancit in invatat..simt cum mintea mea este despicata si pregatita sa acumuleze multa informatie...si asta doar pentru a durea mai putin...
Acum realizez literalmete cum poate ambitiona o umbra,o umbra de care fie nu vrei,fie nu poti sa te desparti,o persoana..cum ii poate schimba viata...
PS:Cel mai mult imi doresc ca sufletul tau sa stie acum ce nu a stiut!!!

thanks for everything JC ...

JC and Mayita :* JC learning romanian ;)
JC smiling :P

JC impressive :D
JC at work :)):))

surrendered at ur feet

I have moments when i don t know nothing (like this moment), when i feel nothing,when i can talk nothing...just want to be in ur arms!!! Just be there...no words,no subjects to talk about,no issues to resolve,no desires to put in order something,no need to let u know that all i feel for u is love...just be there,in quiet,holding u...just be there,keeping my head at ur chest,like i always do when i dream about you...and look in ur eyes occasionally...just a quick deep look....a look who is meant to let u know what i feel..a look who is meant to get straight in ur heart!!!
I feel so tiny with u..i feel that i need to let u show me the whole world...i feel like i need guide...I need you to teach me how to take smalls,at the beginig,steps in this world,and then big steps till runing....but with u at my right side...
Please be there in my all moments when i feel lost,when i feel sad,when i have on my face that silly smile,who let all know that i love you....just be there!!!
PS:Let me dream about you,let my soul and my heart scream for u now....i need thouse moments to realize what love is...

fuziune

L-am lasat singur....l-am lasat singur pentru un moment si am plans mai apoi de ciuda ca am indraznit sa fac asta...am fost influentata de realitate,cred...dar mi-a parut rau...

Inca vreau sa traiesc in globul nostru..inca nu sunt pregatita sa las sa plece..inca nu sunt pregatita sa-mi las mintea sa traiasca sanatos,renuntand la ceea ce as putea sa termin si ce imi poate da pace si sanatate mintala,rationala...

Ca terapie,(multi terapeuti au apelat la asta)se zice ca este bine sa mergi la mormant si sa sa vorbesti despre asta...practic,doar te eliberezi am crezut...gandind logic....acum ,insa nu am nici cea mai mica idee de ce cred ca aude,stie,cunoaste si ajuta la schimbare...

Aseara a venit din nou,undeva pe la 5dimineata...era gol de data asta visul...ca o calea de constiinta modificata,visul imi este cel mai bun prieten acum,desi se zice ca somnul este starea in care omul ramane complet lipsit de aparare,accept aceasta stare...de fapt,daca o fiinta superior organizata accepta acest risc inseamna ca somul pare a avea o functie vitala....pe langa aceasta functie vitala,eu il aleg,caci este o punte in care ne intalnim...din nou..mereu si mereu....

Dimineata m-am trezit si mi-am asezat din nou pe partea stanga a pieptului imaginea lui....m-amsimtit o cutie cu capac cu tot...simteam ca ce am inauntru nu o sa se verse...e tot ermetic acum!!!
Am resimtit fuziunea si am zambit pentru a nu stiu cata oara datorita lui...

Acum pastrez asta..vreau,desi imi este rusine,cateodata,sa il simt acolo chiar si la masa sau in timp ce ma spal...

Si din nou,in timp ce pregatesc proiectele pentru facultate,il vad pe el...in diferite ipostaza..mereu schimbate....dar acelasi Mihai...si simt acelasi dor...

acum realizez ce avem....

Mi-e atat de dor de el....atat de dor...

Miercuri am fost in liceu...in drum spre facultate,m-am oprit acolo..doar am intrat..am vrut sa imi vada geaca albastra...sunt sigura ca i-ar fi placut...apoi am iesit si am pornit spre metrou...

Am stat zilele astea si m-am gandit la tot...toate ma duc la acelasi lucru-am anticipat tot...in sine mea stiam...acum realizez asta...si el stia...

Ii constientizez prezenta poate mai mult decat am sperat ca o voi face...este oriunde...

Catodata fie ca sunt la cursuri,fie ca sunt cu cineva,fie ca sunt singura-inchid ochii si il caut..incerc sa ii conturez fata,ca prezenta lui sa fie si mai puternica nu doar spirituala ci si carnala...si il vad...

De exemplu ieri,l-am vazut cum se chinuia sa rupa pe jumatate tableta aceea plastifiata de la pastilele Orbit...azi l-am vazut cu sapca crem si cu catalogul la subrat plimbandu se la fel de greoi ca de fiecare data...

In fiecare zi are alta fata...in fiecare zi il vad altfel...dar il simt la fel....

Rare sunt momentele in care realizez realitatea...si poate ca e mai bine...astfel nu vreau separarea...astfel ii sunt loiala...astfel durerea nu imi mai zdrobeste sufletul,mintea,calcaiele si genunchii...

.....................................

PS:NU am cuvinte....acum realizez ce a facut acum cateva seri....ii multumesc ca incerca sa fie acelasi Mihai care ma invata...ii multumesc ca imi arata asta prin diferite mijloace cand ne revedem si nu numai!

PS:Multam Iza pentru poza!!!

One day is one day less to live...want you to be my sedative

Am acelasi zambet tamp pe fata cand ii privesc poza...

Am aceeasi rusine fata de el cand stiu ca trebuie sa ii explic ceva...

...............

Avem ceva ce nu poate intelege nimeni!

Suntem la inceputul relatiei...la fel ca si cu inceputurile relatiilor de cuplu,cand le este rusine si sa se priveasca in ochi,cand nu-si impartasesc initimitati,cand le este ruisne si sa vorbeasca de partile trupului,de familie,de lucruri materiale sau de nevoile fiziologice...suntem stangaci...sau cel putin eu sunt...trebuie sa ma obisnuiesc cu el aici...

E ca si cum ii pregatesc mintea sa inteleaga fiecare pas al meu,fiecare decizie pe care o iau si fiecare alegere la felurile de mancare sau la gesturi...

"De parca eu n-as stii cu ce te confrunti,naivo!"

Simt ca ma supraveheaza...si in acest timp,eu ma uit al el si incerc sa ii explic de ce am ales asta sau aia...sunt mica si ma uit in sus la el cu ochii mari,fara sa clipesc si ii explic...exact ca atunci cand am intarziat la scoala si ne-am intalnit pe hol-m-a intrebat de ce am intarziat si am inceput sa ii explic ca nu am reusit sa ma trezesc,cu parere de rau si in soapta ca si cum ar fi fost tata,ca si cum m-as fi simtit vinovata fata de el pentru asta....si din nou il vad cum rade...cum rade de mine,de copilariile mele...cum rade oarecum bucuros de naivitatea mea....

m-a atins...si m-a schimbat....

Ieri s-a schimbat ceva!

De ieri vad din alta perspectiva tot...Ii multumesc Lui Dumnezeu ca hotaraste sa-mi vorbeasca cum considera...si daca prin Mihai alege,sa continua sa o faca!

Ieri mi-am luat zi libera...ieri m-am aruncat pe mine intr-un baldachin si m am lasat sa gandesc...si sa simt...mai mult sa simt...

Acum doua seri Mihai a hotarat sa ma faca sa vad cum este sfarsitul...a venit ca un hot la miezul noptii,asa cum i-am cerut si mi-a pus viata in ordine...din nou....

M-am simtit protejata din nou...am simtit ca pentru el nu mai conteaza nimic acum decat sa indrume...si o face cum stie mai bine...

Cred ca ma cunoste mai bine ca oricine,de a ales sa imi vorbeasca asa...cred ca stie ca doar asa ma trezesc...

Simt ca acum traieste undeva in interiorul meu si ma face sa cresc si sa traiesc asa cum e bine,sa traiesc frumos fara dorinta de razbunare,fara satisfactie,fara repulsie,fara regrete..caci el stie...de acolo stie ce e mai bine...EU contez! Sfarsitul conteaza!

Ma simt eliberata acum...nu am stat sa rumeg suficient experienta traita acum cateva seri,dar ieri vorbind cu el si cu Izabela....ochii sau deschis....

Se zice ca inima este cel mai important si puternic muschi....acest muschi a fost atins...

Aseara m-am reintalnit cu el...

Simt ca pot sa imi pun in ordine tot cand sunt la el...reintalnirea a fost puterica si revelatoare....l-am simtit cum imi invada inima si creierul...cum ma invada pur si simplu...mi-a parut rau ca am plecat si l-am lasat singur,dar stiu ca intelege...

Priveste acum prin ochii mei...si ma bucur ca o face...simt ca sunt in cele mai bune maini,caci Mihai traia frumos...

PS:Doar daca vezi sfarsitul,te poti schimba! Doar daca esti indrumat si sustinut,te poti schimba!

PS 2: Multumesc "epitafuri" pentru poza!