Ce am acum este o simpla stare ce nu depinde de mine...o stare pe care poate,pot,sa o educ,dar nu vreau...vreau sa doara si vreau sa ma puna in fata momentelor in care eram dependenta de acesta...poate doar de dragul momentelor frumoase...Ma izbesc de regrete...ma izbesc de greselile pe care le-am facut fara intentie...ma izbesc de amintiri neplacute si de fetele celor pe care i-am ranit,privindu-ma acum cu indiferenta....ma izbesc de un trecut pe care din anumite puncte de vedere vreau sa-l schimb...si,oh,cat de mult imi doresc...
Imi pare rau pt aceia pe care i-am facut sa sufere...am crezut ca apropierea este avantajoasa,am crezut ca are efect terapeutic,am crezut ca simpla noastra interactiune,simpla noastra legatura,nu are efecte secundare...am gresit probabil...
Caut sa repar ce am facut,dar nu mai sunt acceptata,credibila ba nici privita...nici macar cu dispret,sa nu mai vorbesc de ingaduinta...
Iau asupra mea toata vina desi stiu ca nu imi apartine in totalitate...o iau pt ca sunt bucuroasa sa o port si sa il eliberez pe celalalt de regret...e dureros sa traiesti cu regretul,tinandu-te de mana... Nu vreau sa controlez regretul..vreau sa fie liber sa apara si sa-mi ingreuneze mersul ori de cate ori doreste...vreau sa se manifeste taios,intr-un mod in care ochii nu imi mai sunt incetosati...si asta pt ca nu vreau sa mai repet greselile din trecut...vreau asta si sper sa nu fac eu nici un efort in a realiza asta...vreau sa vina natural...
Vreau toate astea in speranta ca o sa fiu iertata...
PS: M. imi pare rau pt ca atunci cand ar fi trebuit sa fiu responsabila,m-am jucat cu lopatelele in nisip...
http://www.youtube.com/watch?v=uj_D6j0LHtk
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu