Oricine stie sa se roage! Tu insa fa din inima ta , o inima care stie sa se roage neincetat!M-am intrebat cum percepe fiecare ideea de Dumnezeu,rugaciunea sau/si venerarea.
Ideile sunt impartite, D-zeu este tradus in fiecare limba si pocainta reprezinta pentru multi distrugerea ego ului care ar trebui (evident,idee refuzata de multi sau cel putin de aceia care inteleg termenul pocainta), se zice, ridicat la rang superior, caci cica, acesta poate transforma. Sunt intru totul de acord cu ideea de autosugestie si de crestere pe toate planurile, inclusiv spirituala, insa!!! mintea, conexiunile si capacitarea ei care conduce mai departe la schimbare si actiunile specifice, nu ar fi nimic fara Intreg.
Ce suntem? De cate ori nu m-am gandit la asta sau nu am abordat subiectul...si concluzia de fiecare data a fost aceeasi..nimic fara Intreg.
Aici nu ne simtim impliniti pentru ca tot ce se petrece este sub ceea ce noi putem sa facem.Ideea de plictiseala, monotonie, inovatie, schimbare..toate au innascut din ceea ce se afla in camerutele noastre interioare- ideea de imens. Imensul pe care abea il deslusim, ocupati fiind cu ideea de integrare,succes si nu numai.
Osho spunea la un moment dat ca numai cel care mediteaza stie ce este viata...incercam sa daram mental ideea asta, caci imi spuneam ca El e viata..si credeam ca este suficient sa stiu asta si atat,insa acum m am gasit rusinata in fata acestei idei aproband-o, caci fara a intelege originea ta (a mia parte din El), nu intelegi nici viata.
Pleci de aici si nu se intampla nimic grandios cu tine, decat esti chemat in Intregul din care maret faci parte. Si daca stii ca esti parte a planului gradios si Cineva a avut incredere ca poti sa faci o schimbare si ti a dat o slujba de indeplinit...de ce dai cu piciorul ca un catar orbit de natura umana care nu face altceva decat sa te arunce in abis, haos, depresie si neimplinire!?!
Zici ca nu poti mai mult, poate iti spui ca ai pierdut si asa atat timp incercand, lipsa feedback-urilor te a demoralizat...si ce? Doar existand in aceasta forma (omul-creatie suprema) esti special si dator. Si ma gandesc, vezi tu asta?
Rezonezi cu intreaga creatie, considerand-o ruda!?!
Ti-ai umplut inima de multumire? Ti-ai educat inima sa fie intr-o continua conexiune cu cel care a creat?
Rugaciunea nu este un proces in care te asezi pe genunchi si te rogi pentru diferite lucruri si mai versi o lacrima din cand in cand pentru ca esti incorsetat, poate ca nu inseamna nici sa plangi de fiecare data multumind pentru Jertfa si tanjind dupa sfintenie si plangandu-te ca nu ai atins-o...rugaciunea inseamna MULTUMIRE pentru TOT. Rugaciunea inseamna o inima care nu cunoaste altceva decat bucuria de a fi! Cum ai fost, pe tine te gaseste vinovat de raspuns ,fie el umil sau increzator. Cum continui sa fii ,stiind ca o inima plina poate face schimbarea, este tot meritul tau, indiferent de rezultat.
Si daca ai asta in maini...ma intreb...cine iti poate sta in cale? Ideea de rau? De ce vrei sa te concentrezi pe ea in prima instanta, dar sa zicem ca esti pesmist, si deci revenim...nu si ideea de rau a fost combatuta? Nu avem noi puterea si infaptuirea deja? Ce cu adevarat ne tine sa batem apa in piua este confortul, ego ul si natura umana.
Si ma gandesc daca se merita ignoranta cand in final nu ramane decat un gust amar dupa ce am muscat si din experienta aia temporara!?!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu