joi, 23 septembrie 2010

Totul pentru cer sau ba!

Ce fac Doamne cu viata mea mizerabila?
Cand Tata o sa fiu scarbita de ce sunt fara Duhul Tau Sfant si cand o sa uit ca a fi grozav in fata oamenilor nu-i tot una cu a ma contopi cu Tine?
Ce Iti dedic eu si cat mai am de gand sa spun ca o sa am timp si pentru a incepe o adevarata viata in Mana Ta?
Cat mai vreau sa prelungesc existenta asta ordinara in care ma scald tarandu-ma de pe-o zi pe alta imbata de iluzie ca simpla Ta prezenta in inima mea ,o sa pocneasca din degete si o sa ma gaseasca o persoana noua intr-o buna zi?
Ce Iti ofer?
Nici macar timpul meu! Esti acolo, dar fumul ala Te-a acoperit de tot si nu vad decat o mana intinsa pe care o privesc din cand in cand , atunci cand caut si caut in tot ce sunt si nu gasesc nimic si vreau reactualizare! Si vad mana si o prind si ma simt pentru a nu stiu cata oara plina, sanatoasa, sprintena, fidela si plina de speranta! Si simt pentru a nu stiu cata oara prietenul din Tine si inchid ochii in siguranta si ma bucur si sug fiecare secunda, plecata pe genunchi si cu ochii in valuri de lacrimi de numa´ Tu Tata le poti simtii, nu doar vedea! Si ma bucur sa Te am!
Dar ce fac Tata pentru Tine? Nu am invatat eu oare ca timpul este cel mai pretios dar!?! Harul Tau nu-i vesnic si daca stiu asta de ce nu dau iama in tara pentru a face ceva pentru a-Ti arata ca Jertfa Ta nu a fost in zadar, ca ea transforma si conduce!?!
Pentru ca sunt slaba Tata si pentru ca din nimicul meu vreau sa adun mai mult nimic in loc sa-l inlocuiesc cu adevarul si sensul Tau!
Iarta-ma Tata ca de fiecare data ma chircesc, dar Iti multumesc ca de fiecare data cand o fac simt dulcea eliberare de pacat si stiu Tata ca dorinta de Tine care creste tot mereu, este dorinta pe care Tu o pui in mine si vocea pe care o aud tot mereu, care imi zice:"Nu-i suficient pentru El doar atat!" este vocea care ma ghideaza si nu cea care-mi ingreuneaza inaintarea!

miercuri, 22 septembrie 2010

d´ale studentiei valuri

Cine a zis ca ai carte , ai parte, a avut dreptate!!
Imi place viata de studenta, desi tanjesc dupa teribilismul varstei din liceu. Imi place mai mult , cred (!!!) sa fiu studenta pentru ca imi tes viitorul.
In liceu eram absorbita de curaj , nebunii si egocentrism...acum sunt tulburata si ravasita de ideea portilor deschise si de ideea de a pune bazele temeliei carierei.
Azi ma vad alergand cu un curaj moralizator dupa vise si mai ieri incercam sa prind muste, muste care prin jocul lor, m-au format si mi au dat o viziune despre strategii si viata in sine!
Observ lupta acerba dintre oamenii mari si nu imi doresc decat sa raman ,nu liceean , ci student ca sa pot face diferenta si sa pot da o alta culoare vietii mele.
Vreau sa stiu si sa simt pamantul pe care calc.
Am obosit sa fiu intretiunta si sa hibernez. Am obosit sa fac doar esentialul si sa investesc in elementar pentru a astepta meritele mai apoi pentru efortul depus. De multe ori nu ma multumeste pentru ca stiu cata sudoare spal mai apoi si imi rezerv un timp in care sa gandesc si sa pregatesc the battle field...o sa incep cu nodul la cravata pentru noua uniforma!
Asa ca liniste...imi tes viitorul! Abea astept sa vad portile deschise!

marți, 21 septembrie 2010

doar lucruri ce ma intriga...

De ceva zile ma bantuie ideea de cautiune!
Fulgerator gand care m-a pus in situatia de a vrea sa scot flacari rosii pe nas. Cum vine aia...sa-ti platesti cautiunea si sa ramani in libertate, chiar si pentru o perioada? Eu una nu inteleg deloc asta!!! Adica sa platesti pe cine? Statul? Ei au puterea de a-ti reda libertatea, insa in schimb ei primesc bani? Si unde se duc acesti bani? Adica..observa cineva sau m-am tampit eu?!? Suntem la targ si putem sa negociem infractiunile, libertatea, daca suntem "binecuvantati" cu bogate daruri aurii! Minunat!
Ok, ok am decis sa ma alatur traficantilor de droguri. De ce? Simplu!
Ei nu sunt decat niste inculti (scuze pentru duritatea cuvintelor), care nu au reusit sa studieze pentru ca tata era un alcoolic si mama o prostituata si bani de unde pt toale sau carti la scoala...si deci..am crescut si am ales:"Vreau sa fiu un traficant de droguri si nu un pendeho!" Si in scurt timp isi construiesc palate si ce crezi? Pardoxal...au pe pereti icoane si se roaga si doneaza si isi intretin familia si sunt fideli clanului (ey, ma refer la pestii mari nu la junkies de la coltul strazii).
In sine, ei nu cred ca fac ceva rau atat timp cat motivatia lor este de a cladi familii...ei chiar vor sa faca ceva bun, da sunt deja condamnati..de ce? De trecut!
Si apoi, vorba aia...eu zic ca daca ar fi avut scoala elementara macar si Guvernul si-ar fi propus sa le ofere un spatiu, integritate si varietate in a demara o afacere...sunt sigura ca nu si-ar risca viata in ale drogurilor si armelor coclauri si ar alege Burberry-ul sau Dolce-ul...dar deh, noi continuam sa luam legea de-a gata doar pentru ca am vazut niste capete "luminate" ar zice unii si credem ca sunt cei mai in masura sa aleaga pentru noi si departe de mine gandul ca nu sunt! :)))
Se pare ca mi-am pierdut curajul in ultimul timp...dar m-a trezit ideea studentiei care ma face sa-mi doresc din nou sa fac lucruri marete.
Cand esti student ai enorm de multe porti deschise...ideea este sa stii sa le distingi de cele fara oglinda...caci se vrea a se cauta cele in care te oglindesti pentru viitor!
Si am decis sa apelez la strategii, desi niciodata nu au fost punctul meu forte..(ce ti-e gusa e si-n capusa este hai sa-i spunem, sloganul, dupa care m-am ghidat mereu). So, vorbeam de strategii...a, dap....si am ales...pun osul la munca si investesc in viitor si in entitatile si spatiile ce ma inconjoara.
Succese bune in ale inovatiei si curajului!

joi, 9 septembrie 2010

In legatura cu schimbarile din Colegiul Tehnic Traian

Am indraznit sa ma adresez fara un raspuns concret, fara o finalitate, Inspectoratului (nu este pentru prima oara cand tac...poate mai multa publicitate i ar face sa ia o decizie mai rezonabila) si asta doar pentru a etala o idee.
Nu stiu pe plan politic mare lucru, insa observ cum politica calca in picioare sistemul de invatamant si asta doar pentru nu stiu ce ierarhie existenta in randul oamenilor de acolo. Cu totii am invatat ca daca tata este doctor, ideal ar fi ca si fiul sa urmeze cariera sau daca eleva intretine relatii sexuale cu un profesor care este prin PDL, omul cum este un rebut , va face tot posibilul sa creeze noi specimene la fel ca si el si introduce in sistem oameni care nu stiu sa scrie corect gramatical nu sunt in stare sau mai nou, daca matusa Gica vine de la tara si cum acolo nu a invatat decat sa tina fusta sus, foloseste aceeasi tehnica si aici, ce i drept, cu mici schimbari ce includ excluderea balegarului dintre unghii si uite asa ajunge la 27 de ani sa fie nu stiu ce prin nu stiu ce partid politic. Personal, mi-e scarba de astfel de tertipuri. Observ ca asa se intampla tot mai des in politica si Inspectorat.
Ceea ce se intampla in Colegiul Tehnic Traian , este strigator la cer ! Liceul in sine, nu este decat o cladire, insa ceea ce se petrece in interiorul ei ma face sa cred ca si invatamantul nu este altceva decat o afacere profitabila pentru unii. Ceea ce nu este o noutate, chiar si in facultati vad profesori care sunt ruda cu nu stiu cine si predau dupa un amarat de power point dand doar copy paste dintr o carte citita fulgerator. Si de ce suntem o rusine, oare!?!
De curand s-au petrecut majore schimbari in liceul cu pricina si nu cred ca sunt singura care nu intelege motivul. Sau poate il inteleg, dar fac pe proasta.
Ma gandesc ca daca vechea conducere nu era capabila , existau motive pentru a o inlocui, dar sa nu existe nici o explicatie si totusi sa se ia o decizie de maniera politica !!!! (cand Inspectoratul, dupa cum socotesc eu, ar trebui sa se ocupe direct de ceea ce tine de educatie) si sa se aduca o noua directioare pe parte tehica, desigur, in doar ultimele 2-3 saptamani pana la inceperea scolii, este cu adevarat o performanta. Partidele politice observ ca nu au somn si tes povesti pentru cei mici.
Ma gandesc la amaratii aia de elevi care spera sa rezolve ceva cu o greva, cerandu si drepturile.
Copilasi..mai bine alegeti sa fiti diferiti in viitor si sa nu va atinga virusul coruptiei si ipocriziei...doar atat puteti sa faceti...pentru binele vostru...
Nu cred ca s-a inteles insa, ideea de educatie si de familie, de formare in invatamant , atat in cazul elevilor cat si al profesorilor (si asta chiar daca mai exista oameni in acel liceu care viseaza zi si noapte sa obtina un alt statut, decat cel pentru care ESTE PREGATIT..ca mai mult..de unde!?! ). Oamenii aia deja s au format, deja se cunosc iar intr o secunda se schimba tot si trebuie sa se inceapa de la zero, cu o noua conducere care nu are nici cea mai vaga idee despre trecutul liceului si asta doar pentru ca primeaza statutul financiar, coruptia si relatiile.
Cand o sa se caute oameni valorosi si nu oameni banali, avari si insetati de putere!?! Exista si oameni care au o inima detasata !?!
Ideea mea , in sine este simpla...ma intreb..daca noua conducere da dovada de lipsa de profesionalism (si nu judec inainte, dar fara cunostinte despre trecutul liceului in sine , nu se poate conduce turma asa cum trebuie) se vor face schimbari acolo, asa cum erau o data? Daca nu...aveti cumva idee cum se poate ajunge in politica? Cred ca vreau sa mi schimb cariera! Daca pot conduce un intreg liceu, doar pentru ca sunt intr un partid, ma gandesc serios sa incep sa urmez turma, fiind oaia neagra, cu idei pacifiste si inovatoare, vad ca in invatmant NU este posibil!
Si bine imi spunea Kira-"Stai departe de politica daca vrei sa schimbi ceva in perle si daca nu vrei sa te patezi...mergi in fruntea turmei daca vrei sa castigi fara munca cinstita...tu alegi!"
Si am ales! Am ales sa-mi fie lehamite de nedreptate si coruptie!

Doar o simpla idee care in 3 secunde va fi aruncata la cos...

Cu simpatie, Gabriela!

PS: Cred ca astia de prin politica, guvern, Inspectorate si Minister ar trebui sa manance mai des cereale cu lapte la micul dejun...asa poate vor deveni mai sprinteni in alegeri, in alegeri bune, indraznesc sa sper!
Sunteti o rusine!

joi, 2 septembrie 2010

curajul de a renunta la reverie


Era o zi de vara tarzie.
Deja isi lua ramas bun si vara asta.
Era cam singurul lucru pe care stia sa-l faca si pe care il invatase inca de cand era mica- sa vina si sa plece!
Si uite-o pe micuta vara cum isi intinde mana ei la fel de micuta si o arunca intr-o parte si alta fara coerenta. Nimic nu era circular in agitatia aia dispearata pe care incerca sa o expuna , in semn de dorinta de revedere, dar exaltarea se intrezarea cu fiecare sclipire din ochi, iar gura ii era larg deschisa vazandu-se strungareata si limba rozalie si umeda, plimbandu-se dintr o parte in alta a gurii, lasand impresia ca este doar un alt spasm specific celor retarzi.
Parca propovaduia Apocalipsa dar in cel mai suav, inocent si stralucitor mod, care te facea cumva sa te apropii cu ochii inchisi de imaginea din mintea ta a unui baietel cu carlionti blonzi, descult si cu haina lui alba usor murdara de praf, cantand la fluier asezat pe marginea unei fantani fermecate.
Si te coplesea...si nu vroiai sa se opreasca aceea muzica, insa vara este determinata temporal, la fel ca si baietelul strengar si deci...jocul ametitor si placut al verii, asemeni unui dans pasional si plin de sudoare urmat de un orgasm brutal si scurt, era pe sfarsite. Si cat vroiai sa strangi cu dintii imaginea verii acompaniata cu muzica...cat de tare! Imposibil, trebuie sa faci cunostinta cu ce este dincolo. Cum te poti debarasa?
Vrei cu adevarat sa cunosti ce se intampla in spatele caldurii? Intampina si priveste toamna!

d´ale ignorantei valuri

Mi se pare chiar grotesc sa realizezi ca esti un ignorant dar sa continui sa tatonezi asta, sperand ca intr-o zi o sa se schimbe si asta, practic la fel cam cu toate schimbarile majore, sau nu, care s-au strans in coltul camerei si au prins mucegai, dar pe care nu le ridic sa le pui la spalat pt ca nu ai habar ca poti sa te apleci si nu ai oase in burta!
Si doar astepti si consideri ca este suficient sa gandesti ca vrei sa le rezolvi si se vor rezolva de la sine (dar ce tampenii vorbesc aici, macar ai facut un pas, ai gandit! Pana sa realizezi ca sunt mai multi pasi..sper sa nu mai dureze mult ).
Este ca si cum te pregatesti pentru prima zi de scoala sau de Anul Nou cand iti faci liste si promisiuni pe care uneori le uiti imediat in luna urmatoare. Iti pierzi entuziasmul pe drum si crezi ca a fost suficient doar sa iei un pix si sa notezi- vreau sa imi ajuta familia anul asta
-vreau sa ma dezvolt in cariera
-vreau sa imi pun apart dentar
-vreau sa schimb radical modul de viata
-vreau sa fac mai multe abdomene
-vreau sa stiu cum sa menajez durerea trecutului
Si gata, lista este facuta si te simti impacat(a) fata de tine si fata de ceilalti (ca deh, toti isi fac liste, macar nu i-ai lasat singuri si te simti intergat acolo cumva), fata de familie si de ce nu, fata de Dumnezeu, si crezi ca este suficient sa pastrezi lista in mana, simtindu-te mandru, mai ceva ca un arhitect care isi finiseaza macheta.
Si stai si astepti si trec anii si obsevi ca nimic nu se transforma in aur si te intrebi unde ai gresit!?!
Cauti scuze si iti zici ca poate esti alergic la aur si iti propui anul ce vine sa alegi argintul si ramai acelasi ignorant care planuieste si uita indata ca a visa este diferit cu a actiona si a visa fara sa ai temelii realiste si fara a fi integru, este la fel ca si praful in vant in plina toamna!
Ce facem oameni buni cu ignoranta?

miercuri, 1 septembrie 2010

Emanand reactualizare

Ce poate fi mai minunat ca un picnic cu D-zeu intr-un loc in care respiri lemn umed si putred, unde iarba este mangaiata de roua si unde cat cuprinzi cu ochii zaresti lumina?
Si nu caut decat lumina...
De crezi in lumina este din cauza intunericului. De crezi in bucurie este din cauza tristetii.
Dar de crezi in Dumnezeu este oare din cauza Diavolului?
Ai ramane strapuns si doritor de un picnic cu El doar stiind Jertfa facuta pentru tine sau ti-ai dori sa Il vizitezi din cand in cand pentru protectie si asta pentru ca ai auzit ca este un bun sealsman,ca se pricepe sa vanda securitate la kilogram sau in sticle reciclate, ai crede tu!?!
Si este din nou o alta zi in care ai avut de ales- te-ai tarat spre cetate sau ai inaintat razand stiind ca nu L-ai ales pentru contrast !?!
Mie imi este cam foame..foame de El si de locurile luminate, foame de lemnul umed si de mirosul statut si vechi, foame de adevar si de reactualizare...imi este foame sa Il privesc si sa imi vad neajunsurile oglindite in privirea Lui, iar mai apoi a vrea a fi schimbate si asta pentru ca ma incorseteaza.
Si deci...azi am intalnire...se promite a fi un picnic bogat.
Iti pastrez si tie loc?

dorul de casa...

Imi iei puterea si abea pot sa respir! Imi iei puterea cand ma gandesc si traiesc cum este fara Tine!
Simt cum mor cate putin in fiecare zi si nu imi pare rau pentru ca am stiut inca din prima clipa ca viata asta nu imi apartine si trebuie dedicata!
M am impacat cu ideea ca nu am casa , dar am ales sa nu fiu o fugara, niciodata! Am preferat sa dorm unde gaseam un loc sa ma adapostesc,dar fara frica, caci stiam ca am adapost in bratele Tale!
Mi am cautat locul in mai multe adaposturi , care imi pareau mai sigure si m am trezit desculta si fara haine in mijlocul furtunii si atunci am inteles ca nu vreau sa fiu o fugara, ci vreau sa infrunt furtuna cautand curcubeul. Aia da, senzatie!
In ce lume traiesc? De ce nu exista un adapost pentru fiecare dintre noi? Pentru ca desi avem un acoperis, nu ne simtim in siguranta si asta datorita faptului ca nu aici este a noastra casa!
Simt tot mai acut un dor de casa si nu de casa mea construita de bunicul meu, ci de casa in care nu mai exista mobila schimbata, vase spalate, renovari si pomi plantati in curte. Casa in care alergarea se sfarseste!
Pana atunci imi pastrez mintea si trupul, cat si casa intr-o continua remodelare!
Nu aici este casa mea si simt asta pe zi ce trece tot mai mult, cu fiecare pas grabit pe care il fac in noile experiente!