povestea omului din umbra si caracteristicile lui...

....
M-am agatat de trecutul asta si stiu atat de bine ca este atat de gresit sa nu traiesc prezentul,constienta fiind ca trecutul...e dus...
Ating cateodata cu genunchii pamantul si constientizez ca.....

Avea fata fina si vocea groasa...avea gura mica si ochii usor aplecati...avea maini groase si fine si unghii frumoase..obisnuia sa isi duca cateodata mana la gura,rupand cu dintii pielea uscata din jurul unghiilor,avea o vorbire familiara si sincera...mergea cu capul ridicat si pieptul inainte,greoi...cureaua pantalonilor era deasupra taliei si sacoul il tinea desfacut...nu purta cravata si nu isi aranja parul...pantofii lui erau curati,purta camasi si albastre si roz si maro...

Imi amintesc cat de bucuros era de noua lui camasa in carouri maro..."Acum cateva zile am cumparat-o,iti place?"
Imi amintesc ca se plangea ca nu are camasa neagra decat pluover...dar tot spunea ca o sa-si cumpere...si-o fi cumparat oare?
Vara obisnuia sa poarte sandale,pantaloni crem si tricou...
Vorbea rar,sa te faca sa pricepi,apasat si usor ignorant...ii placea sa dea sfaturi si nu ii placea sa fie contrazis...era sincer...nu se arunca sa vanda,ba nici sa cumpere incredere...
Ii placeau ochii de culoare albastra si privirea sincera,fara urma de vulgaritate...
Imi amintesc acum 5 ani cand l-am privit prima oara in ochi...au fost necesare 3 secunde sa nu clipeasca si sa inteleaga....
Avea o modalitate ciudata sa santajeze emotional,dar cu o motivatie curata,de copil,atunci cand dorea ceva...
Era ferm convins ca nu greseste cand spune ceva pentru ca nu prea tatonase terenul fertil al ipocriziei...
Avea rabdare si astepta...nu dadea explicatii si uneori era suparacios cand era lasat singur...
Se barbierea tot timpul si parfumul lui se simtea pana si pe pachetul de tigari din buzunarul de la piept sau de la sacou...
Tinea o multime de chei dupa el si telefoanele...cand citea mesaje avea aceeasi privire...sprancenele arcuite,tinand telefonul la o distanta optima de ochi...
Interpreta grozav de adanc toate cuvintele si pastra ce era convenabil...avea multe de raspuns,dar nu avea timp...uneori nu se preta sa o faca....
Cand era incoltit aproape ca rosea si se scuza...alteori lasa privirea jos si ocolea...de multe ori nu raspundea daca nu ii placea o intrebare si stia ce este respectul...
Era scarbit de vulgaritate si dorea ca mediul in care a crescut si pe care l-a format si in familie sa il aiba toti...acel ceva decent...
S-a lasat foarte putin atins de murdarul social pentru ca a avut momente cand nu a deosebit ca el nu e ca turma...si s-a murdarit...si cat de descurajator a fost,poate,pt el sa vada ca murdaria nu se mai curata...
Tinea in masina lui cd-uri cu Ovidiu Lipan Tandarica,Marfar si Holograf...si ii placea ca lucrurile sa fie acolo unde le aseaza el...
Mai tot timpul ii era cald si avea oroare de frig...racea usor...era puternic,dar fricos....
Isi stia limitele si nu se ascundea..stia ca nu e patat....poate ca facea comparatii....
Ii placea mancarea sarata si era incapatanat...
Dadea sfaturi din urma experientelor lui si te lasa sa stai pe langa el...sa inveti...observa evolutia si aprecia...
Cand era suparat,te ignora..cand era nervos,te certa si cand era calm nu isi cerea scuze,dar venea langa tine cu caldura...
Ii placea sa stea de vorba fara sa spuna ce il afecteaza in mod cert,dar te lasa sa intelegi dn spusele lui si sa il incurajezi...
Ii placea sa braveze si sa tina mainile la spate...cand vorbea se apleca spre tine..stia el ca te intimideaza cumva...
Simtea nevoia sa aiba prieteni si sa ajute...
Era neobişnuit de prietenos, cu o energie debordantă, o fermă strângere de mână şi un zâmbet instant.

Lupta cu ardoare împotriva a tot ce considera nedrept,sărea într-o clipă în apărarea nedreptăţiţilor şi a cauzelor idealiste,probabil că ajungea să-şi regrete impulsul, dar precauţia zbura pe fereastră in momentele acelea.
Nu obişnuia să se învârtă după coadă, trecea direct la subiect.

Nu exista nici urmă de şiretenie sau perfidie in el şi nimic nu a schimbat acest lucru în cursul vieţii lui. Credea cu toată inima în propria reuşită şi după numeroasele eşecuri s-a ridicat din praf pentru a încerca din nou. Îndoielile care îi răsareau în suflet, erau înlăturate rapid de prima persoană drăguţă şi blândă care îi aparea în cale. Era vulnerabil.
El nu era genul care să folosească strategii delicate. Capacitatea pulmonară şi încăpăţânarea egoistă îi erau mai mult decât suficiente ca să obţină ce vrea.
Avea o structura osoasă fină şi puternică.
Nimic nu l-a înfrânt definitiv, cu atât mai puţin eşecul.

Dacă îi înşelai aşteptările era atins, dar numai în sinea lui.Nu isi arata slăbiciunile.

Avea o atitudine liberală, generozitate extremă şi dorinţă pronunţată de a conduce toate paradele posibile..nu avea subtilitate, tact sau modestie.
Curajos si-a croit drum prin viaţă fără ezitare, aruncându-se cu vitejie înainte, printre obstacole....

Nu suporta durerea fizica...si cate si mai cate....

Si cu toate astea la sfarsit a spus: "Mai bine mor decat sa ma schimb!Ma dau batut!"