Cred ca imi lipsea sa imi spuna cineva ca ma iubeste...(multam Laura)
Cat de urat cred S-a simtit El acum cand a vazut ca nu Il consider indeajuns de bun,suficient si satisfacator pe deplin...
Si cat de des am trait asta...
Desi ei nu stiau cu ce mai exact ma confruntam,le-a pasat si astfel m-au coplesit...
Mi-au trebuit cred 2saptamani sau mai putin,ca inima mea sa se sensibilizeze...am lasat luptele interioare sa isi faca de cap acolo unde nu le era locul...
Sunt atat de furioasa acum cand vad asta...
S-au rugat pentru mine,iar eu in acest timp am fost superficiala...
De ce cand El mi-a dat si puterea si infaptuirea?
Se pare ca mai toate teoriile cu care eram obsinuita sau care si-au facut loc de-a lungul timpului in mintea mea au cazut...AM NEVOIE DE EI DE TOTI!
Nu este doar o simpla stare...este un fapt,unul care m-a ridicat...
Ma opresc aici sa mai calculez,nu mai pot,am obosit...
Aceia care Il au pe El vor putea sa ma imbratiseze chiar si asa...si simt ca nu este o incurajare,este o realitate...
Cat de repede am uitat aceste lucruri...si asta doar pentru ca am decalat de la programul facut pe agenda aia pe care nici nu am mai scos-o din sertar...
A trecut atat timp...
Mi-e dor de El si de ei....
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu