Incercat-am sa inteleg de unde vin lacrimile si m-am oprit la sfinti.Sa fie ei responsabili de stralucirea lor amara?Cine ar sti?Se pare insa ca lacrimile sunt urmele lor...
Cerul este singura limita pentru delirul inimii...
Cand viata isi pierde directia ei fireasca,isi cauta alta.Astfel se explica de ce albastrul cerului a fost atata vreme locul singurei rataciri valabile...
De ce muzica ne va fi sugand sangele?Acele tonuri,la care participam cu toate vibratiile sufletului,dispar in vid impreuna cu energia participarii noastre.Si apoi mai exista ceva:omul nu poate trai fara reazemul in spatiu;pe care insa muzica ni-l anuleaza complet.Singura arta a consolarii,si ea ne deschide mai multe rani decat toate celelelte...
Se mai poate iubi dupa Bach?Muzica este un mormant de delicii atunci cand lacrimile curg siroaie..
"NU POT SA FAC DIFERENTA DINTRE LACRIMI SI MUZICA(NIETZCHE)"
Nu exista stare mai nefecunda decat o tristete domoala,aceasta negatie a inspiratiei.Totul depinde de nivelul tristetii.La un anumit nivel ea este poetica,la altul muzicala,poate fi si distructiva,dar in ultima expresie,este religioasa.
.........................................
Ce ne face pe noi neinteresanti este iubirea de oameni...daca n-ar exista atata iubire in viata noastra pt ceilalti,a-m merita si noi sa fim iubiti....Cata contradictie.....Absolutul dragostei ne face incompleti!
........................................
Cand iti incepi viata cu sentimentul mortii,ajungi sa-ti para inaintarea in timp un drum spre nastere.Este ca un proces de recastigare si de refacere a etapelor vietii.Mori,traiesti,suferi si te nasti ar fi momentele acestei evolutii rasturnate.Sau este o alta viata care se naste pe ruinele mortii?Sa simti adica nevoia sa iubesti,sa suferi,sa inviezi,dupa ce ai cunoscut moartea in tine.Nu exista alta viata decat dupa ce ai trecut prin moarte...scumpul meu bunic stie asta acum....si o data cu el si cu suferinta..mi se sudeaza si mi se intaresc si mie principiile mai bine...
De aceea sunt transfigurarile atat de rare. "CIORAN"
4 comentarii:
Hmm Cioran si lacrimile lui in contextul sfintilor. Stiai ca tipul era un ateu crunt?
lala, pentru tine ce e mai rau ? a fi pagan sau a fi ateu ?!
nu fac nicio referire la cioran, pentru ca nimeni nu stie daca a fost ateu sau nu, poate doar cei care au avut privilegiul de a sta cu el la o cafea.
chiar daca aparent, intrebarea nu are nici un sens, o sa vezi ca are.
cioran e cel mai tare, chiar daca nu sunt de acord cu el decat pe jumatate.
[Cosmin Olaru]....poate o sa-ti raspunda si lala la comm,pana atunci o fac eu ;) Ideea e ca desi a scris atat de amanuntit si frumos si realist despre contextul sfintilor si in jurul subiectului,eu cred ca a pierdut din vedere esenta-DUMNEZEU SI JERTFA FACUTA DE FIUL SAU...
Zvonul cum ca ar fi fost ateu il cred insa ma gandesc ca asta nu are nici o legatura cu scrierile lui...indiferent de credinta sa[daca exista sau nu] scrierile lui sunt extrem extrem de realiste si desi unii spun triste,eu ma rezum la realiste!
Cioran e printre favoritii mei indiferent ca este pagan,ateu sau apostol...
In general, denumirea de pagan luata literalmente, inseamna inchinarea la propriul dumnezeu [asta insemnand sa NU ai habar cine e Dumnezeu-Creatorul].
A fi ateu presupune negarea si ignorarea singurului Dumnezeu VIU [nu statui mute,reci,fara suflare].
Dar cum societatea noastra 'crestina' promoveaza principii umaniste [total denaturate fatza de principiile biblice], pot intui ca fiecare si-a creat propriul dumnezeu. Dovada? Ma uit la ce intorsatura a luat paleta de valori a acestei societati.
Acum las generalitatile de-o parte si in mod individual as spune ca nu e un grad de comparatie intre a fi ateu si a fi pagan. In oricare din situatii adevaratul Dumnezeu poate interveni. Dar deasemenea in oricare din situatii destinatia e iadul.
Cioran e deosebit si merita aprecierile pentru nonconformism. L-am citit partial si imi place.
Trimiteți un comentariu