joi, 25 septembrie 2014

vindecare....

echilibristica....



                                            Practic suntem toti in asteptarea permisiunii de a muri...

echilibru



                                Atunci cand descoperi ca exista echilibru si intr-un simplu joc de carti...

Gand...


soiuri de oameni...

      "Am vazut multi oameni pe care nu erau haine. Am vazut multe haine in care nu erau oameni." Rumi


Acelasi...atunci...acum...


"Iubesc piatra pe care trebuie sa o car pana in varful muntelui. Astfel, fiecare clipa langa ea va fi o clipa petrecuta langa ceea ce iubesc !"
Chiraleu Mihai 



iluzii





R: "Asta-i poza reprezentativa pentru Inceputul si Prezentul nostru" :)))))
Din ciclul- iti accepti conditia! :))))

Keep the balance by saving a spot of fantasy in your life !




Il tineam in brate pe grizonatul asta care mi-a produs un oarecare disconfort in urma cu catva timp si respiram incet, sacadat. Parca niciodata nu i-a fost mai dor de el ca acum...
Pe undeva, a fost un joc de cuvinte si replici dure....replici care m-au facut sa imi doresc sa il tin in brate mai strans si sa ii ating barbia asa cum obisnuiam, caci stiam ca in acele momente avea nevoie cel mai mult.
Obisnuia sa se poarte ca un copil cand se alinta...ma invartea, ma strangea in brate, ma sustinea in copilarii....este in spatele meu cand dau replici ciudate si uneori mai adauga si el continuand pe un fundal umoristic...
Nu imi era teama de nimic...il prindeam cu picioarele in vazul tuturor, il prindeam fata in palme in mijlocul oamenilor ce pandeau momentul...
Il iubeam in plina zi, in multime si nu-mi era jena de anii ce au trecut peste el si i-au albit parul...

Ciudat...am avut toate acestea dar fara sa ma nauceasca...le-am avut in visul de aseara...





Nu ai facut nimic special, nu esti nici cel mai grozav, nici nu esti genul care sa iasa din canoanele lui si ai mai si suparat-o...
Ai tu ceva insa, de o readuci la starea in care dezvolta sentimentul asta ciudat al gingasiei. 
Da, te-ar fi mangaiat pe tampla si pe obraz, te-ar fi mangaiat pe frunte si pe par, sa te linisteasca.
Atipic din toate punctele de vedere- ii par dragi si iti accepta pana si slabiciunile, desi dintr-un soi de mandrie exacerbata, incapatanare si idealism, nu este toleranta defel.
O bucura totusi ca ai incheiat ziua zambind, in fond, si asta da curaj si putere sa pasim mai departe, indiferent de incercari sau mahniri.
Asa atipica cum este situatia, vrea sa cunosti ca ramane pe aproape...
In final, cu totii avem ciudateniile noastre....



despre egalitate...






 Daca un om este egal cu un altul, in asa masura incat sa fie unul si acelasi, care dintre cei doi e cel adevarat?

Care este cel cu care celalalt seamana sau, mai bine zis, cu care celalalt se identifica?
Care este primul dintre cei doi, ca termen de referinta?